Două săptămâni la rând Cetatea a găzduit evenimente care au strâns spectatori cam cât jumătate din populaţia oraşului, semn că fortăreaţa are mare potenţial. Evident că pentru a pune în valoare obiectivul e nevoie de bani, dar mai ales de minte. Că bani au avut şi cei de la Consiliul Judeţean şi au reuşit să strângă câţiva rătăciţi care admirau alţi câţiva expiraţi aduşi pe sume grele de la Bucureşti.
Pentru ca Cetatea să prindă viaţă este însă nevoie de evenimente cu caracter permanent. Am pierdut degeaba timp preţios cu un "management" care ne-a promis că vine cu idei din Capitală. Apoi, este inadmisibil ca privaţii care vor să-şi deschidă un business în incinta Cetăţii să fie trataţi ca nişte duşmani. Oamenii ăştia îşi riscă banii în afaceri în care e greu de presupus că vor obţine beneficii mai devreme de câţiva ani.
La noi, până să deschizi o berărie, îţi trebuie două vagoane de autorizaţii, şi totul seamănă perfect cu o cursă cu obstacole. Nu mi s-ar părea deplasat ca Primăria să încerce să-i ajute şi pe aceştia. Până la urmă, scopul e comun. La fel cum nu văd de ce studenţii de la Arte, câţi au mai rămas, să nu se bucure de spaţiile rămase încă nerepartizate.
Cetatea a demonstrat că are priză la orădeni, chiar dacă noua perlă a coroanei este, totuşi, Piaţa Unirii. Ar fi păcat ca una să o paraziteze pe alta. Că dacă un concert merge în ambele locaţii, un festival al porcului sau bătăi ale cavalerilor nervoşi pentru domniţe suave le văd numai în fortăreaţă.