A ajuns să-şi angajeze apărător împotriva propriului său avocat. I s-a întâmplat lui Cornel Baciu, un pensionar din Tilecuş.

Anul trecut, bătrânul de 76 de ani s-a trezit cu executorul judecătoresc la uşă. Fusese trimis de fostul său avocat, Gheorghe Agud, ca să plătească un sfert din suma pe care, ca fiu al unui fost deţinut politic, o obţinuse în urma unui proces în care, culmea, avocatul nici măcar nu l-a reprezentat până la capăt. Asta pentru că, nemulţumit de prestaţia superficială, bătrânul a renunţat la serviciile sale.

Banii ceruţi de avocat, după cum avea să afle fostul client, ar fi reprezentat un onorariu prevăzut într-un contract de asistenţă juridică fabricat, însă, fără ştirea şi consimţământul său. Ca urmare, l-a dat pe mâna procurorilor pentru fals, uz de fals şi înşelăciune...

Una zice, alta face

05 Lucia Baciu.jpgCornel Baciu l-a angajat pe avocatul Gheorghe Agud în 2009 la sugestia fiicei sale, Lucia. "Am lucrat împreună cu sora lui Agud la Connectronics. Ea mi l-a recomandat, că-i om serios şi avocat bun", povesteşte acum femeia. Baciu avea mai multe procese pentru pământuri, dar şi unul în care, ca fiu al unui fost deţinut politic în regimul comunist, cerea statului compensaţii pentru suferinţele îndurate. "Bunicul fusese condamnat în anii '50 de Tribunalul Militar Timişoara pentru uneltire împotriva orânduirii de stat, fiindu-i confiscată şi cea mai mare parte a averii", explică Lucia Baciu (foto).

În total, Baciu l-a angajat pe avocat în trei cauze şi, după ce au bătut palma, i-a plătit prin intermediul soţiei sale câte 1.000 lei pentru fiecare proces. Avocatul nu i-a dat nici chitanţă şi nici n-a întocmit vreun contract la încasarea banilor. În plus, după cum avea să constate, nici nu se prea ţinea de treabă. Un an mai târziu, în 2010, unul din litigiile funciare, judecat în primă instanţă la Aleşd, era pe punctul de a-l pierde pentru că avocatul nu se prezenta la proces. Şi nici în cauza pornită la Tribunalul Bihor împotriva statului, pentru obţinerea despăgubirilor, nu s-a dovedit profesionist. Sentinţa emisă pe 5 iulie 2010 a şi demonstrat, zice femeia, că avocatul nu s-a ocupat de dosar cum era de aşteptat: tatăl ei obţinuse despăgubiri de 25.000 euro, în timp ce colegii lui de suferinţă primiseră de trei ori mai mult pentru aceleaşi fapte! "Atunci i-am spus că renunţăm la serviciile lui, începând cu procesul pentru despăgubiri", spune Lucia.

Grabă mare

Dar Agud nu voia să abandoneze aşa uşor. Pentru că înainte de procesul cu statul nu încheiase vreun document de reprezentare cu Baciu, a decis să-şi fabrice unul, în felul său. În toamna aceluiaşi an, după ce verdictul de la Tribunal se dăduse deja, avocatul l-a vizitat pe bătrân la Tilecuş, cerându-i să semneze "o hârtie", repede-repede, invocând ca pretext faptul că trebuia să facă un contract ca să poată deschide un dosar la Înalta Curte, pentru a obţine strămutarea procesului pentru pământuri de la Aleşd unde, zicea el, judecata nu era corectă, la o altă instanţă din ţară.

"Agud zicea că se grăbeşte, că mai are fix 4 minute ca să mai prindă deschis la Judecătorie. Tatăl meu nici nu s-a dezmeticit, şi a semnat o hârtie despre care Agud zicea atunci că era acordul lui pentru strămutarea procesului privind terenurile", explică fiica bătrânului.

Hop şi el

Ulterior, văzând că Agud nu a cerut de fapt strămutarea dosarului pentru terenuri, ba mai mult, procesul respectiv a şi fost pierdut, femeia i-a cerut de mai multe ori avocatului un exemplar al documentului iscălit de tatăl său. Dar Agud nu i l-a trimis. Nu i l-a dat nici măcar după ce l-a notificat în scris şi l-a pârât Baroului Bihor, cerând să se ia măsuri nu doar pentru refuzul acestuia de a-i înmâna un exemplar al actului semnat în "orb", ci şi pentru faptul că i-a cerut în mai multe rânduri bani pentru taxe de timbru fără ca dovada plătirii lor să se regăsească în dosare. "Culmea tupeului a fost când mi-a cerut 200 de lei într-un proces care se terminase. Eu abia venisem din Italia, unde am lucrat o perioadă, şi nu ştiam ce se întâmplă. Când i-am cerut chitanţă a zis că n-are timp şi că o să mi-o aducă altă dată. N-a adus-o în veci!".

Cert e că, după semi-eşecul de la Tribunal, tatăl ei a angajat alţi avocaţi, care l-au reprezentat în procesul cu statul la Curtea de Apel Oradea, şi apoi în recurs la Înalta Curte de la Bucureşti, obţinând în final 73.000 euro. Pe 24 aprilie, după pronunţarea sentinţei finale, Baciu s-a trezit cu executorul judecătoresc la uşă. Îi cerea, în numele lui Gheorghe Agud, 6.250 de euro, reprezentând 25% din despăgubirea de 25.000 de euro obţinută în faza iniţială a procesului. Banii reprezentau, i-a spus executorul, onorariul la care avocatul avea dreptul în baza unui contract de asistenţă juridică despre care, însă, Baciu nu ştia nimic. "Era actul pe care tatăl meu l-a semnat în toamna lui 2010, deci după terminarea procesului la Tribunal", explică Lucia.

La Parchet

Revoltată, femeia l-a reclamat pe avocat din nou la Barou, dar şi la procurori, pentru fals, uz de fals şi înşelăciune, dosarul fiind în cercetare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea. Totodată, Lucia a contestat şi procedura de executare silită demarată de Agud la Judecătoria Aleşd. "În faţa judecătoarei de la Aleşd, avocatul n-a mai recunoscut că a fost la tata să-i semneze hârtia pentru comisionul de succes, şi nici faptul că atunci când l-am angajat onorariul i-a fost plătit integral de mama, susţinând că de fapt tata ar fi semnat hârtia înainte să se termine procesul. Noroc că aveam martor, un vecin, care s-a nimerit să fie la părinţii mei în acel moment", susţine Lucia.

Judecătoarea i-a dat dreptate clientului, stabilind că Agud a încălcat atât Statutul profesiei, cât şi Codul deontologic al avocaţilor. Ele stipulează că onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, însă interzic explicit ca acestea să fie fixate doar în funcţie de rezultatul cauzei. Asta pentru ca, "activitatea avocatului să nu se transforme într-una pur speculativă, care să depindă numai de succesul demersului judiciar", după cum se explică în sentinţă. Un avocat are dreptul ca, în completarea onorariului fixat, să primească şi un onorariu de succes, cu titlu complementar. Însă, în cazul lui Baciu, "se observă cu lejeritate faptul că documentul de asistenţă juridică cuprinde numai un onorariu de succes. Părţile contractului nu s-au înţeles asupra unui onorariu fix, ci numai asupra unui onorariu în cotă de 25 % din ceea ce se va  câştiga în urma procesului, lucru interzis expres de lege", se mai arată în verdictul prin care, pe 6 decembrie 2012, judecătoarea Elena Vinka a dispus anularea actului obţinut de avocat prin înşelătorie.

"Vă dau în judecată"

"Povestea asta nu s-a terminat încă, ce vreţi? Am făcut recurs şi procesul continuă acum la Tribunal. Sentinţa dată la Aleşd nu-i definitivă", ripostează avocatul Gheorghe Agud, văzându-se căutat de ziar. "Vă dau în judecată dacă scrieţi un articol despre asta. Ăia (n.r. - familia Baciu) sunt nişte oameni cu probleme la cap, plini de procese, care nu înţeleg că dacă au un contract trebuie să se ţină de clauze", spune avocatul, refuzând să discute despre felul în care a smuls semnătura pe documentul de care se prevalează.

În timp ce ancheta penală abia a început, colegii lui Agud de la Baroul Bihor au şi clasat plângerea împotriva sa deoarece, deşi faptele imputate acestuia ar putea constitui abatere disciplinară, ele nu mai pot fi sancţionate. "Oamenii au venit tardiv, nu mai puteam face nimic. Răspunderea disciplinară se prescrie la un an după săvârşirea faptei", explică decanul Baroului, Cristian Domocoş. Agud a fost chemat totuşi în faţa Consiliului de disciplină unde i s-a recomandat "să-şi vadă de treabă". În rest, "Baroul nu are mai multe pârghii legale în asemenea cazuri", mai spune decanul. Poate îl vor dezvăţa de asemenea apucături penale, totuşi, procurorii.


AVOCAT PENAL
Condamnat, dar onorabil

Fost procuror până în 2000, când a trebuit să renunţe la magistratură pentru că fusese prins la volan în stare de ebrietate, avocatul Gheorghe Florian Agud şi-a câştigat notorietatea nu atât pentru iscusinţa profesională, cât pentru peripeţiile sale penale. În 2007, băut fiind şi cu copilul în maşină, a pierdut controlul direcţiei şi a intrat într-un stâlp, refuzând apoi să i se recolteze probe biologice, înjurându-i şi bruscându-i pe poliţiştii care, în cele din urmă, au fost obligaţi să-l încătuşeze pentru a-l duce la secţie. Tot băut la volan a fost prins şi în septembrie 2008, când a refuzat recoltarea probelor biologice, făcând plângere împotriva agenţilor care l-au oprit.

Trimis în judecată în 2009 pentru cele două fapte, Agud a fost condamnat definitiv, anul trecut, la 2 ani de închisoare cu suspendarea condiţionată a pedepsei, pe o perioadă de încercare de 4 ani. Potrivit statutului profesiei, un avocat condamnat definitiv poate fi exclus din profesie, "pentru o faptă care îl face nedemn" de profesie. În cazul lui Agud, reprezentanţii Baroului Bihor au decis să-l menţină. "Faptele pentru care a fost condamnat nu au legătură cu exercitarea profesiei, nu îl fac nedemn de a fi avocat", consideră decanul Cristian Domocoş.

Avocatul a mai fost cercetat în 2009 şi pentru înşelăciune, după ce a fost acuzat de un cuplu de bătrâni, Maria şi Gavril Duma, că s-a împroprietărit pe casa lor sub acoperirea unui contract de întreţinere, iar apoi a uitat de obligaţiile pe care şi le asumase, vânzând o parte din proprietate fără ştirea acestora. În acest caz, procurorii au dispus în 2010 neînceperea urmăririi penale.