Placa comemorativă a filantropului bihorean Dimitrie Negreanu de pe clădirea policlinicii din incinta Spitalului Municipal Beiuş a fost dezvelită joi, în prezenţa reprezentanţilor familiei şi ai autorităţilor locale.
În amintirea filantropului
Dimitrie Negreanu, unul dintre marii filantropi ardeleni de la sfârşitul secolului XIX, a construit imobilul în anul 1899, prin fundaţia proprie, cu destinaţia de internat de băieţi pentru liceul Samuil Vulcan din localitate şi a acordat mii de burse de studiu.
"Comerciant priceput, Dimitrie Negreanu a înfiinţat fundaţia care i-a purtat numele cu scopul de a acorda burse de studiu tinerilor români de credinţă ortodoxă cu bună purtare. În arhivele de stat sunt mii de dosare de tineri români care au beneficiat de burse într-o vreme când să dai un copil la liceu însemna o cheltuială imensă. Prin fundaţia sa, Dimitrie Negreanu a construit şi internatul de băieţi pentru liceul din localitate", a declarat pentru BIHOREANUL Dumitru Fechete, directorul complexului President din Băile Felix, unul dintre descendenţii filantropului.
La dezvelirea plăcii comemorative realizată prin grija familiei au participat, printre alţii, primarul de Beiuş, Gabriel Popa, artistul plastic Cornel Durgheu, autorul basoreliefului din bronz cu chipul filantropului Negreanu amplasat pe monument, muzeograful Vasile Todincă de la Muzeul Ţării Crişurilor şi descendenţi ai lui Dimitrie Negreanu.
Un sobor de preoţi condus de protopopul de Beiuş, Marian Vasile Popa, a oficiat sfinţirea plăcii comemorative.
"Nicolae Jiga al Beiuşului"
Trecut în umbră în timpul comunismului, Dimitrie Negreanu s-a numărat printre marii filantropi ardeleni, fiind supranumit de Teodor Neş în cartea sa "Oameni din Bihor" drept "Nicolae Jiga al Beiuşului".
Născut în 1832 în Tileagd, într-o familie de ţărani ortodocşi cu trei copii și rămas orfan de mic, Negreanu a absolvit cu rezultate bune şcoala gimnazială din Beiuş şi a făcut ucenicia în comerț.
Căsătorit în 1858 cu Augusta Moldovan, fiică de negustor, acesta şi-a deschis cea mai căutată prăvălie din Beiuş devenind cu timpul unul dintre cei mai bogaţi beiuşeni.
Familia Negreanu a avut patru copii, din care primii trei au murit la vârste fragede, iar cel de-al patrulea, Ioan Traian, a decedat la 33 de ani, în Viena, cu câteva luni înainte de a-şi finaliza studiile medicale.
"Fundaţiune de stipendii"
Rămas fără moştenitori pe linie dreaptă, iar apoi văduv începând din 1867, Negreanu avea să-și dedice viaţa comerţului şi activităţilor filantropice.
Beiuşeanul şi-a donat peste o mie de volume liceului din localitate, a construit clădirea internatului de băieţi al acestuia, şi-a lăsat propria casă ca "fundaţiune de stipendii tinerimii ortodoxe române din Beiuş şi din împrejurimile acestuia" şi şi-a donat întreaga avere fundaţiei pentru ajutorarea tinerilor români ortodocşi care studiau la orice institut public din ţară.
Decedat în octombrie 1903, filantropul a fost înmormântat, alături de soţie, în cimitirul din localitate. În 1923 Consiliul Local Beiuş a atribuit străzii principale din localitate numele Dimitrie Negreanu, denumire care s-a păstrat până la venirea comuniştilor la putere.
În prezent, Primăria Beiuş ia în calcul acordarea titlului de cetăţean de onoare al localităţii pentru filantropul beiuşean Negreanu, cel mai probabil cu ocazia Zilei Naţionale.
