Zatiyko Gyula, fost candidat la Primărie în vară, acum candidat la colegiul 4 Senat Oradea, profesorul Nagy Zoltan, candidat în colegiul 8 Oradea pentru deputăţie, şi inginerul Kristofi Kristof, candidat la deputăţie în colegiul 9 Oradea, şi-au prezentat luni ofertele proprii, ca reprezentanţi ai PPMT în alegerile parlamentare din 9 decembrie.

Descentralizare pentru eficientizare

Pornind de la faptul că Bihorul are cel mai mic salariu mediu din ţară, iar asta în condiţiile în care România ocupă penultimul loc între statele UE, Zatyko Gyula a afirmat că principala vină pentru înapoierea economică este centralizarea excesivă, care generează corupţie şi ineficienţă.

"Bihorul ia înapoi de la bugetul de stat 65% din ce dă, Clujul 45%, în timp ce majoritatea judeţelor de peste Carpaţi primesc peste 100%. Deci, dacă intrăm în Parlament, noi o să facem o lege privind descentralizarea deciziilor şi resurselor, care să se încadreze în principiile regionalizării şi federalizării europene", a spus Zatyko, amintind că PPMT propune ca resursele financiare produse într-o regiune să fie gestionate de "parlamente şi guverne regionale".

Educaţia şi statisticile

Mult mai corent, mai aplicat şi mai cuprinzător s-a dovedit Nagy Zoltan, candidat la deputăţie în colegiul 8 Oradea. Profesor de matematică şi informatică, acesta a precizat că activează în mai multe societăţi ale cadrelor didactice, printre care şi una care pune gratuit la dispoziţia elevilor materiale didactice, cărţi şi culegeri de probleme pentru a se pregăti în afara orelor de şcoală. De asemenea, el a amintit că în 1986 a cumpărat primul calculator pentru o şcoală în judeţul Bihor, iar în anii '90 a devenit al doilea bihorean care avea cont de e-mail.

De pe aceste poziţii, profesorul a criticat birocratizarea şi politizarea învăţământului românesc, spunând că acesta va cunoaşte un colaps asemănător sistemului sanitar dacă nu se va schimba urgent şi radical legea.

"La noi se înfiinţează posturi ca răsplată pentru clientele politică, elevii stau şapte ore pe zi la şcoală, iar apoi ar avea nevoie de alte cinci ore pe zi ca să-şi facă temele. Cum să mai înveţe ei cu plăcere? În licee se predau materii care în alte ţări se învaţă la universităţi, iar profesorii, fiindcă sunt slab pregătiţi, nu au niciun interes să se ocupe de copii cu adevărat. Sistemul e imprevizibil, şi elevii din clasa a XII-a află abia în aprilie din ce vor da examene în iulie. Profesorii sunt puşi să facă statistici în loc să fie lăsaţi să se pregătească pentru ore, pentru că cineva are nevoie de statistici ca să-şi facă doctorate sau ca să aibă motive să-i sancţioneze dacă nu le fac la timp. Directorii de şcoli sunt numiţi de ministru, de parcă ministrul i-ar cunoaşte. Ministerul trimite ordine la inspectoratele judeţene, acestea la centrele şcolare, centrele la şcoli, iar şcolile la profesori, în loc ca ministerul să elimine intermediarii scump şi inutil plătiţi", a pus diagnoza profesorul Nagy.

El a spus că, dacă va fi ales de orădeni, vrea să descentralizeze, să debirocratizeze şi să depolitizeze sistemul de învăţământ. De pildă, trebuie eliminat sistemul de repartizare computerizată a elevilor şi angajarea profesorilor de către inspectorate, programele şcolare trebuie "aerisite", iar tinerii studenţi trebuie stimulaţi pentru a dori să devină profesori.

Bilingvism la tot maghiarul

Candidatul PPMT în colegiul 9 Oradea, Kristofi Kristof s-a recomandat a fi o persoană căruia nu-i place minciuna, a spus că speră să fie preferat de alegătorii maghiari şi a afirmat că este preocupat de lărgirea drepturilor lingvistice ale maghiarimii din Ardeal.

În condiţiile în care aceasta a scăzut de la o populaţie de 2 milioane în anii '90 la 1,4 milioane în prezent, iar legislaţia actuală permite folosirea limbii materne în administraţie doar în localităţile unde minorităţile reprezintă cel puţin 20% din totalul locuitorilor, Kristofi a spus că vrea să scadă acest prag la 10%.