Marţi, 13 noiembrie, Prefectura a anunţat atacarea în justiţie a Hotărârii Consiliului Local Oradea privind supraimpozitarea proprietarilor clădirilor nealiniate la frontul stradal şi/sau la regimul de înălţime. O spun din start: nu ştiu cât de nelegală era hotărârea, dar injustă, categoric, a fost, căci nu poţi sancţiona prin supraimpozitare, azi, proprietarul unei clădiri construite legal ieri.

Da, înţeleg raţiunea care a stat la temeiul ei - intenţia de a nu mai avea în centrul oraşului străzi pe care trotuarele să se îngusteze invers proporţional cu tupeul cuiva de a fi construit cândva pe ele, precum şi dorinţa de a elimina aspectul de „bomfaier” în ce priveşte înălţimea clădirilor.

La urma-urmei, nici la Paris, nici la Palermo, nici la Praga nu există, ca la noi, o casă de 4 metri înălţime între două de 20. Dar, revenind, degeaba a fost bună intenţia municipalităţii dacă materializarea este proastă. Pentru efectul scontat, edilii puteau găsi alte metode de a constrânge/stimula proprietarii caselor alandala să le „orânduiască”.

Apelând la instanţă pentru a obţine anularea HCL, Prefectura a procedat, aşadar, corect. Aceeaşi Prefectură, însă, se dovedeşte flagrant incorectă refuzând să aplice legea şi în legătură cu hotărârile Consiliului Judeţean.

Între argumentele folosite pentru a ataca HCL, Prefectura a invocat între altele inclusiv prevederile Legii administraţiei publice locale, potrivit cărora „odată cu notificarea convocării şedinţelor de Consiliu Local sunt puse la dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi”, constatând că în cazul HCL 697 din 26 iulie 2018 „materialul nu a fost pus la dispoziţia consilierilor locali, pentru studiu, cu 5 zile înainte de şedinţă, ci abia în data de 25.07.2018”.

A doua zi după anunţul Prefecturii, consilierul judeţean liberal Călin Gal a denunţat public încălcarea aceleiaşi Legi 215/2001 de către şefii Consiliului Judeţean: „Ni se trimit materialele cu întârziere înainte de şedinţe, seara sau chiar dimineaţa, astfel că nu avem timp să le studiem. Vă daţi seama ce înseamnă să dăm un vot în asemenea condiţii”. Nicio noutate pentru juriştii Prefecturii, care ştiu că la CJ acesta e un vechi obicei „al casei”.

În timp ce îşi concentrează eforturile pentru a depista orice virgulă pusă greşit de primarul Bolojan, Prefectura ignoră bombele din actele tandemului Pásztor-Mang, iar discriminarea are o singură explicaţie raţională: cea de natură politică. În loc să asigure, cum spune propria lege de funcţionare, respectarea legalităţii de către toate instituţiile, Instituţia Prefectului devine încă una dintre armele Partidului, iar şeful ei se aliniază ca un soldat ascultător al acestuia.

Nu întâmplător se spune, tot mai des, că prefectul Ioan Mihaiu ar fi viitorul candidat PSD la Primăria Oradea, aşa că prestaţia lui se cere urmărită ţinând cont şi de micul plan politic.