La numire a fost cel mai tânăr prefect al judeţului şi, după mai bine de patru ani şi jumătate, e şi cel mai longeviv. Interviul acordat BIHOREANULUI poate fi unul "de adio", dat fiind că pe 11 decembrie urmează alegeri parlamentare, dar poate fi şi unul "de etapă" deoarece, nefiind acuzat de excese, abuzuri ori indiferenţă, are şanse de a fi menţinut în funcţie şi de următorul Guvern politic.

Prefectul Claudiu Pop vorbeşte despre noutăţile acestor alegeri, dar şi despre prestaţia instituţiilor guvernamentale deconcentrate din Bihor şi modul în care a colaborat în aceşti ani Prefectura cu administraţiile locale.

- Scrutinul de luna viitoare nu va mai fi uninominal, parlamentarii vor fi votaţi pe liste de partid, ca până în 2008. Pentru organizatori, însă, sunt mai multe noutăţi, Prefectura împărţind atribuţiile cu Autoritatea Electorală Permanentă. Ce competenţe a păstrat instituţia pe care o conduceţi?

- Alegerile sunt organizate de AEP, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne şi Guvernului. Una din cele mai importante noutăţi este soluţionarea unei probleme care a născut mereu discuţii în trecut, când prefectul propunea preşedintelui Tribunalului, pentru a fi numiţi prin tragere la sorţi, preşedinţii şi locţiitorii secţiilor de votare. Acum desemnarea o face AEP, din rândul membrilor Corpului Experţilor Electorali. Cred că e mult mai bine, pentru că se elimină discuţiile privind neutralitatea politică. O altă noutate e că, imediat după închiderea urnelor, ştampilele folosite la votare se introduc într-un plic sigilat, ca să nu poată fi utilizate pentru a se completa buletine de vot nefolosite sau a se anula prin adăugarea mai multor ştampile. De asemenea, un operator instruit de Serviciul de Transmisiuni Speciale va filma, cu sunet, numărarea voturilor. În ce priveşte Prefectura, instituţia asigură dotările pentru Biroul Electoral Judeţean şi birourile secţiilor de votare din judeţ, care vor fi în număr de 652, la fel ca la locale.

- În vară actele de identitate ale alegătorilor au fost scanate, aşa încât dacă unul încerca să voteze de mai multe ori putea fi depistat pe loc. Sistemul e păstrat şi acum?

- Da, sistemul va fi utilizat şi acum. La locale a funcţionat fără probleme, cetăţenii au ştiut şi nu s-a consemnat nicio încercare de vot multiplu.

- Câţi cetăţeni cu drept de vot sunt în Bihor? Pe listele electorale se vor afla şi cei plecaţi în străinătate?

- Pe listele permanente vor fi toţi cei cu domiciliul în judeţ, indiferent unde se află în ziua scrutinului. Sunt 555.104 persoane, pentru care vor fi tipărite 1.111.746 buletine pentru alegerea senatorilor şi respectiv a deputaţilor, total ce include şi rezerva de 10% ce trebuie să fie disponibilă pentru cei care, fiind din alte localităţi, vor vota pe listele suplimentare.

"Să se pună în pielea cetăţeanului"

- În vară, Guvernul a adoptat reglementări pentru debirocratizarea serviciilor publice. Ce rezultate aţi constatat în Bihor?

- OG 41/2016 a extins modalităţile de plată a taxelor aferente serviciilor de paşapoarte, înmatriculări, permise. Iniţial, pentru că vara acestea sunt mai solicitate, dat fiind că românii care lucrează în străinătate vin în concedii şi îşi schimbă actele, solicitarea a fost mare, chiar dacă am suplimentat numărul ghişeelor. Ulterior lucrurile au intrat pe făgaş normal, iar consecinţele aplicării OG au fost pozitive. Oamenii au început să utilizeze modalităţile alternative de plată: şi la Prefectură, la bănci, online...

- La Colegiul Prefectural aţi sesizat adesea superficialitatea unor şefi de deconcentrate, care au prezentat rapoarte formale, incomplete. De ce nu pot fi sancţionaţi?

- Am ţinut la disciplină şi rigoare, pentru că toţi, indiferent de funcţie, trebuie să ne respectăm locul de muncă. Funcţionarul chiar trebuie să fie în slujba cetăţeanului şi nu am acceptat nici impertinenţa, nici pregătirea precară. Acestea au existat şi încă mai există în serviciile publice, dar în Bihor sunt totuşi excepţii. În ultimii ani oamenii au început să se profesionalizeze. Potrivit legii, prefectul poate propune miniştrilor revocarea din funcţii a unor directori, ceea ce am şi făcut, dar n-aş vrea să dau exemple.

- Păi, trebuie!

- S-a întâmplat, de pildă, la Ambulanţă, după un control care s-a lăsat cu consecinţe financiare, inclusiv asupra angajaţilor, la APIA, cu un şef ieşit la cumpărături în timp ce coada la ghişeu era imensă. Le spun celor din instituţii: domnule, tu dacă ieşi de la serviciu şi te duci la Finanţe să-ţi plăteşti impozitele şi vezi că funcţionarul n-are chef de tine, te gândeşti că poate şi tu ai făcut la fel de dimineaţă? Le cer mereu şefilor să se pună în pielea cetăţeanului care aşteaptă la ghişeu.

- Ca prefect, primiţi informări şi de la servicii speciale. Ce spun acestea, corupţia e la fel ca acum, să zicem, 2-3 ani?

- Nu pot face comentarii, dar vedem cu toţii că în urma acţiunilor parchetelor lucrurile sunt la un nivel mult redus faţă de anii anteriori. Cred că asta se întâmplă şi pentru că oamenii se profesionalizează şi îşi fac datoria cu mai multă responsabilitate şi integritate.

"Multe instituţii funcţionează bine"

- Experienţa - de la avionul căzut în Apuseni până la Colectiv - arată că instituţiile nu sunt pregătite cum trebuie în caz de accidente, incendii, inundaţii... În Bihor care e capacitatea lor de intervenţie?

- Săptămâna trecută (n.r. - când a avut loc un exerciţiu de intervenţie în caz de cutremur), colegii care au făcut parte din planul roşu s-au prezentat foarte bine. Din exerciţiu am observat anumite carenţe, de exemplu nu am avut suplimentarea în timp real, de la Ambulanţă, pentru echipajele SMURD plecate spre Iaşi. Dar ne pregătim, facem exerciţii la 3-4 luni, urmărind ca greşelile să nu se repete. Dacă am repeta aceleaşi greşeli ar fi incompetenţă, însă le eliminăm, iar protocoalele sunt îmbunătăţite şi timpii de reacţie se scurtează de la un exerciţiu la altul.

Pe de altă parte, încercăm să conştientizăm cât mai mult şi comitetele locale pentru situaţii de urgenă, deoarece sunt primele care trebuie să intervină. Apropo de prăbuşirea avionului în munţi, primii care au ajuns la victime au fost localnicii, dar tocmai asta e ideea. Evident că nu se putea ajunge de la Oradea, Cluj sau Alba înaintea lor. Am cerut primarilor să pună în bugete şi bani pentru situaţii de urgenţă. Din fericire, au înţeles, aşa încât la nevoie pot oferi strictul necesar până intervine prefectul sau Guvernul, care pot debloca şi resurse din rezerve.

- Cum apreciaţi rezultatele deconcentratelor? Face ITM exces în controale? AJPIS nu e prea îngăduitoare în privinţa beneficiarilor de ajutoare sociale?

- Avem în judeţ instituţii care funcţionează foarte bine. AJOFM, de pildă, a organizat a doua bursă a locurilor de muncă după Bucureşti, cu 1.300 participanţi, l-am şi felicitat pe director. Dau acest exemplu pentru că e cel mai recent, dar sunt multe instituţii care funcţionează bine. Sunt şi care au prestat mai puţin bine, şi am atenţionat directorii, cerându-le să-şi facă datoria ca la carte. Celor de la instituţii de control le-am atras atenţia, totuşi, că au şi atribuţii de consiliere, nu doar de sancţionare. Sigur, nu poţi consilia pe cineva care nu doreşte sau care repetă încălcările legii. La cei care poluează sursele de apă ori solul nu mergi cu avertisment, aplici legea cu stricteţe din prima.

- Corpul de control al Prefecturii pare cam discret. În mandatul dvs a avut de lucru?

- Chiar ieri am trimis la Parchet o sesizare privind o primărie unde am constatat angajări făcute prin încălcarea legii.

- Care?

- O să aflaţi de la Parchet. Dar să ştiţi că are de lucru destul Corpul de control. Foarte mult se ocupă de sesizări trimise la Preşedinţie, la Guvern, care se întorc la noi pentru verificare. În multe situaţii am făcut echipe mixte, cu Finanţele, Garda de Mediu, DSP, fiecare făcând verificările pe competenţele lor. Au fost şi sesizări neîntemeiate, iar cei care le-au făcut nu au primit răspunsurile dorite, dar oamenii trebuie să ştie că nu prefectul face legea, prefectul o aplică.

- Ce fel de petiţii şi reclamaţii primiţi? Luaţi în considerare şi anonimele?

- Cele mai multe reclamaţii vizează probleme de fond funciar, alţii se plâng de drumuri ori că vecinul dă muzica prea tare. Multe nu sunt de competenţa Prefecturii, iar anonimele, conform legii, nu le luăm în considerare. De altfel, nici nu am avea cum să le răspundem.

"Mulţi preferă să intre cu buldozerul"

- Cum colaboraţi cu administraţiile locale, în primul rând cu Primăria Oradea şi Consiliul Judeţean? Există hotărâri ale actualelor consilii susceptibile de nelegalitate?

- Am satisfacţia de a colabora corect cu administraţiile locale, pentru că fără colaborare nu putem atrage investiţii în Bihor. De câte ori fostul sau actualul preşedinte al CJ ori primarul municipiului Oradea mi-au solicitat sprijinul l-am acordat, şi asta se vede: începând de la preluarea fostului tancodrom la oraş, pasarelele peste centură, DN 76... În ce mă priveşte nu a existat absolut nicio sincopă în colaborare, cu niciuna din primării. Poate a fost important şi faptul că atunci când am sesizat probleme în hotărârile consiliilor nu le-am atacat imediat în instanţă, ci am apelat la conciliere. E un atribut al prefectului pe care nu mulţi îl folosesc, mulţi preferă să intre cu buldozerul. Eu retrimit autorităţilor locale hotărârile cu probleme, solicitând intrarea în legalitate şi, cel mai adesea, aşa se şi întâmplă. Situaţiile în care am fost nevoiţi să atacăm hotărâri au fost rare, iar Prefectura a câştigat aproape toate procesele. Nu fac din asta un titlu de glorie. Prefer concilierea, convins că trebuie să lăsăm în urmă nişte realizări, nu nişte conflicte. În ce priveşte consiliile actuale, şi acestea au emis hotărâri cu probleme, dar le-au corectat.

- Actualii primari, cei la primul mandat, sunt mai bine pregătiţi decât predecesorii?

- Nu e treaba mea să mă pronunţ, o fac alegătorii. Ce pot să vă spun e că noi, Prefectura, le oferim îndrumare şi tot sprijinul de care au nevoie.

- În ce stadiu sunt procedurile legale pentru anularea mandatului primarului din Paleu, reales în iunie, deşi nu are dreptul să exercite mandatul după o condamnare penală?

- Am emis Ordinul prin care am constatat încetarea de drept a mandatului, domnul respectiv l-a contestat în instanţă, pe 17 noiembrie va fi primul termen, iar juriştii noştri vor reprezenta poziţia Prefecturii, care e cea legală.

- Cum colaboraţi cu subprefectul Iuliu Delorean, provenit din UDMR?

- Nu mă interesează de unde provine, ci doar să fie proactiv şi să muncească. Nu am niciun reproş la adresa dumnealui.

- Dvs înşivă proveniţi din PSD. V-a făcut acest partid anumite solicitări în această perioadă? Dar altul?

- Sunt de patru ani şi jumătate în această poziţie, extrem de onorantă, şi nu am negat niciodată că am făcut parte dintr-un partid, dar de la numire nu am mai avut tangenţă cu niciunul. Sigur, colaborez cu oameni din partide care conduc instituţii. Niciun partid, însă, nu mi-a făcut vreo solicitare, şi nu doar în această perioadă electorală. Poate au ştiut şi politicienii că reacţia mea ar fi în concordanţă strictă cu cadrul legal.

"Am fost o rotiţă în dezvoltarea judeţului"

- Cât de fluentă e activitatea Prefecturii sub "orânduirea" tehnocrată, comparativ cu cea din guvernările partidelor?

- Lucrurile depind, dacă se fac sau nu se fac, şi de cel care ocupă o funcţie. Eu sunt un tip energic şi, dacă există în judeţ solicitare pentru sprijin în interes public, eu n-am spus niciodată că nu pot încerca să obţinem sprijin de la un minister. Sigur, un ministru poate a fost mai rapid, altul mai lent în a acorda sprijin, dar cred că asta nu ţine de afilierea sau neutralitatea politică, ci de felul de a fi al omului. Sunt oameni care doresc să mişte lucrurile şi oameni care se mulţumesc cu mai puţin, dar asta nu depinde de apartenenţa ori neapartenenţa la un partid.

- Cum explicaţi faptul că, în pofida originii dvs politice, aţi fost menţinut în funcţie? Alţi prefecţi au fost schimbaţi...

- Poate prin tot ce am spus: faptul că am fost echilibrat, nepărtinitor şi că, fără să mă laud, am fost o rotiţă în dezvoltarea judeţului, am asigurat legătura între cei care semnalau probleme din judeţ şi cei care la nivel guvernamental puteau contribui la rezolvarea lor. Un alt motiv poate fi că m-am ţinut deoparte de ingerinţe politice, la fel ca alţi prefecţi, de exemplu cel din Arad, numit tot în 2012, cel din Cluj, cel din Călăraşi...

Voi spune mereu că ar fi util pentru administraţia din România ca prefectul să aibă o stabilitate în funcţie, să existe o continuitate în administraţie, dar la fel am spus, încă de la numire, că sunt conştient că prefectul poate fi revocat oricând de cel care îl numeşte, de către premier. Ceea ce îmi dă mie satisfacţie e că mi-am îndeplinit cu rigoare obligaţiile de serviciu şi, iar nu vreau să mă laud, poate şi mai mult decât atât.