Prefectul Gavrilă Ghilea a declarat pentru BIHOREANUL că nu s-ar opune unui referendum prin care locuitorii comunei Biharia să decidă, pe 15 ianuarie, continuarea programului Aparegio şi pe teritoriul acestei comune, dar l-ar accepta cu o singură condiţie: Consiliul Local şi Primăria Biharia să fi făcut toate demersurile legale prealabile.
Se poate, însă teoretic
"Dacă dânşii doresc să facă referendum, Prefectura va analiza situaţia. În principiu nu văd de ce ne-am opune, dar cu condiţia ca autorităţile locale să fi făcut toţi paşii prevăzuţi de lege în acest sens", a spus Ghilea.
Disponibilitatea prefectului nu înseamnă, însă, în mod automat, că referendumul va avea loc, chiar şi în cazul în care e îndeplinită condiţia legalităţii formalităţilor prealabile. Conform legii, prefectul poate doar să ceară, la rându-i, aprobarea Guvernului, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, astfel că este necesară o Hotărâre de Guvern.
O asemenea hotărâre poate fi emisă numai într-o şedinţă a Executivului. Or, deocamdată, nici nu se ştie când va avea loc prima reuniune din anul viitor a cabinetului, iar - în plus - e greu de presupus că aceasta va include pe ordinea de zi tocmai referendumul pe care locuitorii din Biharia îl vor pe data de 15 ianuarie.
Confortul e prea scump
Organizarea referendumului a fost cerută în şedinţa extraordinară a Consiliului Local Biharia din 23 decembrie de un grup de 6 din cei 11 consilieri, după ce locuitorii comunei s-au opus alinierii preţului serviciilor de apă şi canalizare din localitate la nivelul celor din Oradea imediat după predarea lor către Compania de Apă Oradea.
CAO a preluat serviciul de furnizare a apei în Biharia în octombrie 2010, pentru a putea atrage fonduri europene de 5,8 milioane euro, din care să reabiliteze reţelele de apă şi canalizare din comună prin proiectul Aparegio. Transferul a însemnat pentru locuitorii comunei triplarea tarifului apei de la 1,1 lei metrul cub la 3,31 lei metrul cub.
Revoltaţi, iniţial localnicii s-au opus ca angajaţii CAO să citească apometrele, iar apoi au refuzat facturile. Pentru a detensiona situaţia, Primăria Biharia a cerut Companiei să factureze apa către bugetul local, dar ulterior nu a achitat nicio factură. La această oră, comuna Biharia este cel mai mare datornic al CAO, cu o restanţă de aproape 400.000 lei.