La o lună după controalele declanșate în Bihor, la fel ca în întreaga țară, în așezămintele publice și private unde sunt îngrijiți vârstnici, copii și adulți cu handicap, Prefectura a formulat 22 de propuneri pentru modificarea legislației în vederea îmbunătățirii calității serviciilor din aceste centre. Între altele, este vizată și intrarea în legalitate a caselor „Bunului Samaritean” de la Dumbrava, Viorel Pașca, care funcționează fără acreditare.
AJPIS, campioană
Potrivit unei informări transmise de Prefectura Bihor, ministerelor de resort - al Muncii și al Familiei - le-au fost transmise 22 de propuneri în urma controalelor efectuate în perioada 10-15 iulie la cele 106 centre din județ unde se află în îngrijire 1.870 de persoane.
Cele mai multe propuneri au fost formulate în baza sugestiilor făcute de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Bihor, instituția care verifică, de altfel, periodic toate aceste centre, indiferent că aparțin DGASPC Bihor, structurilor de furnizare a serviciilor sociale din subordinea primăriilor, cum de pildă este DASO din Oradea, sau unor asociații și fundații tutelate de cultele religioase ori „patronate” de diverse persoane fizice.
Dintre cele 22 de propuneri, cele 18 din partea AJPIS Bihor vizează instituirea mai multor obligații pentru furnizorii de servicii sociale care în prezent nu sunt stipulate clar de legislația în vigoare.
De exemplu, atunci când un furnizor de servicii sociale va solicita creșterea capacității, el va trebui să anexeze cererii și documentele ce atestă avizele unor instituții precum ISU și DSP, astfel încât să fie eliminate neconcordanțele între declarațiile furnizorului transmise ministerelor și instituțiilor competente.
De asemenea, prin Prefectură, AJPIS propune modificarea legislației astfel încât să poată fi sancționată contravențional nerespectarea capacității stabilite prin încălcarea obligației de a asigura o anumită suprafață per beneficiar (6 metri pătrați în cazul persoanelor care se pot deplasa și respectiv 8 mp în cazul celor imobilizate în scaune rulante).
O altă propunere vizează obligarea furnizorilor de a defini explicit pentru fiecare tip de serviciu social categoria de beneficiari ai serviciilor sociale și de a stabili categoria de personal care îngrijește fiecare categorie de beneficiari „pentru ca lipsa personalului să nu afecteze calitatea serviciilor sociale”.
În cazul furnizorilor de servicii sociale „cu scop lucrativ”, adică al celor care percep taxe pentru îngrijirea vârstnicilor, AJPIS propune includerea furnizării acestor servicii „ca activități pentru care legea reglementează condiţii speciale de autorizare/notificare a funcţionării, prealabil desfăşurării activităţilor economice pentru care este necesară autorizaţie”, în scopul eliminării situațiilor în care societăți comerciale organizate sub forma unor SRL-uri furnizează servicii sociale fără acreditare.
Să intre în legalitate
Una dintre cele 18 propuneri făcute de AJPIS are în vedere „definirea clară a serviciilor sociale, astfel încât oricărei activități destinate unor persoane/comunități vulnerabile să i se aplice legislația în domeniu; eventual sancționarea contravențională a persoanelor fizice care refuză orice formă de organizare și realizează activități care se încadrează în categoria serviciilor sociale, pentru a descuraja dezvoltarea de servicii sociale sub forma unor servicii de găzduire de tip hotelier/pensiuni turistice sau sub forma găzduirii la persoane fizice (cu sau fără încheierea unor contracte civile)”.
Practic, acest lucru ar însemna ca așezăminte de genul celor de la Dumbrava, unde „Bunul Samaritean” Viorel Pașca primește sute de persoane din întreaga țară fără a fi acreditat ca furnizor de servicii sociale, făcându-le pur și simplu flotant pe casele în care acestea sunt găzduite, să intre în legalitate prin acreditarea lor de către Ministerul Muncii.
De menționat că, așa cum BIHOREANUL arăta luna trecută, Pașca explica refuzul său de a înființa o structură acreditată de servicii sociale prin faptul că nu și-ar permite să suporte cheltuielile implicite, în condițiile în care legislația prevede un normativ minim de personal raportat la numărul persoanelor aflate în îngrijire, întrucât nu ar putea plăti salariile angajaților.
Mai multă paliație
Pe de altă parte, pe baza recomandărilor AJPIS, Prefectura propune modificarea legislației și în sensul preluării în sistemul de sănătate publică a centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă medico-socială pentru persoane vârstnice și bolnavi cronici în fază terminală, precum și a centrelor de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilităţi, scopul fiind „acordarea unor servicii de asistență și îngrijire medicală specializată, conform nevoilor acestor beneficiari”, mai pe românește a unor servicii medicale de paliație.
De asemenea, se cere stabilirea unor cerințe clare pentru acreditarea ca furnizori de servicii sociale, adică „existența tuturor avizelor legale necesare la momentul obținerii acreditării (de exemplu autorizare ISU), pentru a nu expune la riscuri beneficiarii, precum și clarificarea capacității manageriale pentru înfiinţarea şi furnizarea de servicii sociale (pregătire profesională, experiență în domeniul asistenței sociale, verificarea certificatului de integritate comportamentală prevăzut de lege)”.
Inspecțiile să nu mai fie anunțate
O altă propunere de modificare a legislației vizează obținerea acreditării ca furnizor de servicii sociale pe baza unei evaluări în teren făcute de personal de specialitate „în funcție de specificul serviciilor sociale”, ceea ce ar însemna ca un furnizor să fie acreditat separat dacă îngrijește vârstnici, copii sau persoane cu dizabilități.
De asemenea, Prefectura și AJPIS Bihor propun eliminarea din legislație a obligativității anunțării misiunilor de inspecţie care au ca obiectiv controlul calităţii serviciilor sociale și precizarea că nu se anunță controalele, în condițiile în care, în prezent, controalele AJPIS trebuie anunțate dinainte.
O altă modificare importantă vizează reevaluarea sancțiunilor contravenționale atât în ceea ce privește faptele ce constituie contravenții, cât și în ceea ce privește cuantumul, pentru concordanța cu pericolul social al faptei, ceea ce ar permite aplicarea unor sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea standardelor minime de calitate.
Nu în ultimul rând, AJPIS cere dimensionarea structurii de personal care efectuează inspecții sociale așa încât să se țină cont de numărul unităților administrativ-teritoriale din județ și de cel al serviciilor sociale existente în județ, precum și înființarea obligatorie de servicii sociale de către primării, conform nevoilor identificate în fiecare localitate.
Fără suprapuneri de atribuții
Prefectura Bihor informează că alte 4 propuneri de modificări legislative au fost făcute de Direcția de Sănătate Publică, acestea vizând, între altele, actualizarea unui protocol al Ministerului Sănătății în legătură cu atribuțiile DSP și Direcțiilor Sanitar Veterinare, „cu includerea tuturor autorităților și delimitarea competențelor de control”, precum și emiterea unui act legislativ de reglementare a condițiilor igienico-sanitare necesare autorizării sanitare a furnizorilor de servicii sociale care să conțină și normele de aplicare.
DSP Bihor mai cere, în fine, o legislație „inspirată” dintr-un Ghid al Institutului Național de Sănătate Publică pentru reglementarea normelor de igienă obligatorii pentru centrele destinate vârstnicilor ale căror prevederi să fie extinse și la centrele pentru copii și pentru persoanele cu dizabilități.
Nu este prima oară când, în contextul unor scandaluri izbucnite la nivel național, cum a fost și cel al „azilelor groazei” din județul Ilfov, Prefectura Bihor trimite unor ministere și Guvernului propuneri de modificări legislative, însă foarte puține dintre ele au și fost însușite prin actualizarea efectivă și completarea prevederilor legale existente anterior.