La început de an electoral, cu 4 rânduri de alegeri, căci românii vor vota pentru Parlamentul European, alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale, Prefectura Bihor face un prim demers pentru prevenirea fraudelor electorale prin mişcările de flotanţi dintr-o localitate în alta înainte de scrutinuri.
În acest scop, a cerut unei instituţii mai puţin cunoscute, Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor (BJABDEP), un raport privind dinamica stabilirii reşedinţelor în judeţ în ultimii 5 ani, aferent perioadei 2017-2023, care include şi anul 2020, când au fost precedentele alegeri locale, parlamentare şi prezidenţiale.
"Solicitarea vizează respectarea noilor prevederi legislative adoptate în 2023 şi corecta desfăşurare a proceselor electorale pe parcursul anului 2024", arată o informare pe care Prefectura a dat-o publicităţii miercuri.
Legi mai restrictive
Principalele modificări survenite anul trecut în legislaţie prevăd că cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa într-o anumită circumscripţie electorală în mai puţin de 6 luni înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în localitatea în care îşi au domiciliul (în acest sens fiind modificată Legii nr.115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale) şi că la o adresă nu pot fi înregistrate cu cartea de identitate mai mult de 10 persoane (conform modificării OUG nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români).
"Demersul (n.r. - către BJABDEP) a fost efectuat conform dispoziţiilor prefectului, pentru a preveni situaţii din scrutinurile electorale anterioare, când unii cetăţeni au solicitat vize de flotant fără îndeplinirea condiţiilor legale, fapt care a generat atingerea limitei maxime a numărului de buletine de vot disponibile în unele localităţi", precizează Prefectura Bihor.
Pe de altă parte, aceasta aminteşte că la alegerile din 2020 au fost întocmite faţă de 6 persoane dosare de cercetare penală pentru comiterea infracţiunii de fals privind condiţiile necesare pentru stabilirea reşedinţei.
Datele cerute de prefectul Dumitru Ţiplea urmează să fie analizate pentru eveluarea riscurilor de fraudare a alegerilor.
"Inflaţie" de flotanţi
În acel an, BIHOREANUL a relatat mai multe situaţii privind acuze de fraudare a alegerilor prin "metoda flotanţii", în sensul că în unele comune numărul flotanţilor a crescut subit în preajma alegerilor locale, în unele case fiind "luate în spaţiu" zeci de persoane, pentru a influenţa rezultatele alegerii primarilor şi a consilierilor locali, în realitate persoanele respective nelocuind în imobilele unde figurau ca "flotante".
Astfel de cazuri au fost constatate atât în comune cu primari PSD, cât şi cu primari PNL care ar fi urmărit fie "debarcarea", fie schimbarea edililor aflaţi în funcţii, precum Copăcel (unde autorităţile au găsit 37 flotanţi fictivi), Săcădat (234 flotanţi), Sârbi (415), Brusturi (123), Ceica (229), Drăgeşti (209), Gepiu (301), Sâmbăta (120), Toboliu (174).
Tot în 2020, prefectul Dumitru Ţiplea a vorbit despre un adevărat record, de peste 70 de flotanţi într-o singură casă.
În acel an, în unele comune, ponderea flotanţilor a depăşit chiar şi 25% din numărul locuitorilor stabili, în întregul judeţ fiind înregistraţi 13.116 flotanţi, care şi-au scos vize de flotant pentru alte localităţi decât cele de reşedinţă înainte cu 3 luni de ziua alegerilor locale.
"Inflaţia" de flotanţi a fost înregistrată şi în ceilalţi ani electorali, adică în 2016, 2018 şi 2012.