Prefectul Claudiu Pop a anunţat joi că în cursul acestei zile va cere oficial Consiliului Local Oradea să-şi abroge Hotărârea nr. 909/5 decembrie 2013, privind activitatea de deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie, mai precis pentru aprobarea parteneriatului dintre Poliţia Locală Oradea şi firma Romprest, care va desfăşura această activitate.
Motivul nu este, însă, acela că în baza acestui act normativ cetăţenii şi firmele sunt obligate să apeleze la serviciile unei singure firme (Romprest), inclusiv pentru serviciile prestate pe proprietăţi private, căci acest lucru "este în cadrul legal, la fel cum este RER în cazul serviciului de salubrizare", ci înfiinţarea aşa numitei Patrule Bio (foto), care presupune că un angajat al Romprest şi un poliţist local merg pe la orădeni, explicându-le că trebuie să-şi încheie contracte cu Romprest.
Poliţia Locală, în ajutorul unei firme
"Conform Legii 51/2006, a serviciilor publice comunitare, contractul încheiat între municipalitate şi firma care a câştigat licitaţia se găseşte în cadrul legal. Municipalitatea a organizat o licitaţie, aceasta a fost câştigată de firma Romprest, au existat contestaţii din partea celorlalte firme, dar acestea au pierdut şi la ANSC (n.r. - Autoritatea Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor), şi în instanţe", a spus prefectul, arătând că noul "monopol" instituit prin licitaţie este perfect legal.
În schimb, juriştii Prefecturii nu consideră deloc legală obligarea Poliţiei Locale de a ajuta compania Romprest să încheie contractele cu persoanele juridice şi persoanele fizice, astfel încât, cum spune tot HCL 909/2013, aceasta să încheie câte 2.000 de contracte pe an, 12 pe zi.
"Paragraful 4.5.1. din contractul de parteneriat încheiat în baza HCL 909 între Poliţia Locală şi compania Romprest spune că "Poliţia Locală va folosi toate mijloacele coercitive de uzanţă îndreptate către utilizatorii persoane fizice şi persoane juridice de drept public şi privat de pe raza municipiului Oradea", iar colegii jurişti au spus că acest lucru nu este oportun şi nu respectă cadrul legal", a arătat prefectul.
Potrivit acestuia, rolul Poliţiei Locale putea fi exercitat nu pentru a ajuta compania Romprest să încheie contracte, şi încă cu "target", ci doar ulterior, amendând firmele şi cetăţenii care nu încheie contracte cu Romprest, la fel cum se întâmplă atunci când cetăţenii şi firmele nu au contracte de salubrizare cu RER.
Reacţie întârziată
În condiţiile în care atât prefectul, cât şi şefa Serviciului Juridic al Prefecturii, Alice Lupeş, au fost întrebaţi de jurnalişti de ce instituţia a reacţionat atât de lent (din decembrie până acum s-au scurs mai bine de trei luni), Claudiu Pop a afirmat că Prefectura a început să fie sesizată de cetăţeni şi reprezentanţi ai firmelor abia după punerea în aplicare a HCL 909/05.12.2014, în timp ce Lupeş a subliniat că legea nu fixează niciun termen în care Prefectura să facă controlul de legalitate asupra actelor administraţiilor locale, iar pe de altă parte o mai mare promptitudine a fost împiedicată de volumul mare de lucru al juriştilor din Parcul Traian.
Contractul dintre municipalitate şi Romprest pentru prestarea serviciilor de tip DDD a fost încheiat în toamna anului trecut, în urma unei licitaţii câştigate de această companie, care a devenit operator unic în municipiul Oradea pentru activităţile de deratizare, dezinfecţie şi deratizare.
După solicitarea Prefecturii, Consiliul Local este obligat să abroge HCL 909 la proxima şedinţă, în caz contrar Prefectura "rezervându-şi dreptul de a ataca Hotărârea în instanţa de contencios administrativ", după cum a explicat Claudiu Pop.