Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor a creionat planul de şcolarizare pentru anul 2022-2023, adică oglinda claselor care vor funcţiona în fiecare unitate de învăţământ din judeţ.
Acest plan a fost întocmit în baza propunerii şcolilor şi a fost trimis Ministerului Educaţiei, spre avizare, iar şeful IŞJ, Horea Abrudan, l-a prezentat public miercuri, într-o conferinţă de presă.
Clase reînfiinţate
Inspectorul şcolar general a precizat că a dorit să prezinte planul de şcolarizare, pentru că anul trecut acest document a stârnit nemulţumiri în mai multe şcoli din judeţ. Atunci, întrucât numărul de elevi de clasa a VIII-a era semnificativ mai mic faţă de anul precedent (fiind vorba de generaţia care, când a început şcoala, a putut opta între clasa pregătitoare şi clasa întâi), mai multe clase de-a IX-a de la liceele bihorene au fost "tăiate", spre nemulţumirea directorilor.
Acum, generaţia viitorilor liceeni a revenit la un nivel ridicat (circa 5.100 de elevi), aşa că aceste clase se reînfiinţează, a precizat Abrudan. "Avem o creştere semnificativă cu 950 de copii", a declarat şeful IŞJ Bihor.
Umanele, favorite
Pentru cei 5.100 de elevi de-a VIII-a, liceele din Bihor vor scoate la concurs locuri în 144 de clase de-a IX-a şi alte 59 de învăţământ profesional. În actualul an şcolar sunt 120 de clase de liceu şi 39 de profesională.
"Ţinând cont că în clasele de liceu mai avem şi clase cu profil tehnic, ne apropiem la un procent de 50% clase tehnice şi profesionale, din totalul de clase de-a IX-a. Stăm destul de bine, dar nu cât ar trebui", a declarat Abrudan, adăugând că normele europene prevăd că, până în anul 2030, 60% din clasele de liceu trebuie să fie profesionale.
E de aşteptat ca nu toate cele 59 de clase profesionale să atragă suficienţi elevi pentru înfiinţarea lor, mai cu seamă că un sondaj făcut de Centrul Judeţean pentru Resurse şi Asistenţă Educaţională Bihor a scos la iveală că 32% dintre elevii de clasa a VIII-a de-acum ar opta pentru clase teoretice umane, 28% pentru cele reale şi doar 8% pentru cele tehnologice. Ceilalţi au optat pentru alte specializări, precum arte ori sport.
Fără clase simultane
Pe de altă parte, în aceeaşi conferinţă de presă, şeful IŞJ Bihor a vorbit despre o altă nevoie de restructurare a reţelei şcolare şi a planului de şcolarizare, prin eliminarea claselor simultane. Aceste clase se înfiinţează de regulă în sate cu puţini copii, care sunt nevoiţi să înveţe laolaltă, în aceeaşi clasă, chiar dacă sunt de vârste diferite. Asta le îngreunează învăţarea, pentru că, de pildă, o învăţătoare de clasă simultană trebuie să împartă cele 50 de minute dintr-o oră între toţi elevii, ţinând cont de nivelul lor de cunoştinţe.
Abrudan a declarat că îşi doreşte ca aceste clase să dispară, motiv pentru care a purtat mai multe discuţii cu directorii şcolilor care au clase simultane şi cu primarii din comunele în care funcţionează, pentru a găsi soluţii.
Discuţia cu edilii este vitală pentru că, aşa cum şi BIHOREANUL a arătat într-un articol publicat anul trecut, adesea aceştia se împotrivesc desfiinţării unor şcoli şi grădiniţe cu puţini elevi, doar ca să mai ţină de nişte posturi didactice. Mai mult, numeroşi primari din Bihor investesc bani serioşi în clădiri de învăţământ care, însă, sunt tot mai pustii de la un an la altul.
E nevoie de microbuze şcolare
În opinia şefului IŞJ Bihor, situaţia ideală este ca elevii să fie adunaţi de pe sate în şcoala din centrul de comună, în clase unde sunt colegi doar cu cei de vârsta lor. "Împreună cu Consiliul Judeţean Bihor şi Prefectura, am făcut demersuri către ministerele competente, pentru a stimula achiziţia de microbuze şcolare", a declarat şeful IŞJ Bihor. În judeţ, 57 de şcoli ar avea nevoie de microbuze, care ar putea fi achiziţionate în cadrul PNRR.
Chiar şi fără ca judeţul să fi primit noi microbuze, Inspectoratul Şcolar a redus din clasele simultane. Mai precis, faţă de 248, câte sunt azi în Bihor, din toamnă vor mai fi 206, elevii fiind redistribuiţi în alte şcoli.
Abrudan a explicat că IŞJ nu a renunţat la mai multe clase simultane tocmai pentru că nu toate comunele au posibilitatea să transporte elevii. "Întâmpinăm şi o reticenţă din partea părinţilor, care preferă să-i ţină în sat, chiar şi în clase simultane. Vor trebui să înţeleagă că un învăţământ de calitate nu se poate face decât în clase independente, ceea ce nu spun eu, o spun cifrele (n.r. rezultatele la examenele naţionale). Transportul într-o localitate apropiată sau centrul de comună 2-3 km nu îl văd un capăt de lume", a declarat Abrudan.
Pe de altă parte, a spus şeful IŞJ Bihor, primarii trebuie să ţină cont că sediul unei şcoli rămase fără elevi poate fi folosit în alte scopuri, recomandându-le edililor să amenajeze acolo tabere şcolare, în care să primească elevi din tot judeţul.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL BIHOREAN ÎN CIFRE
Horea Abrudan a făcut şi o radiografie a populaţiei şcolare din Bihor, arătând că în judeţ, în unităţile de învăţământ publice, învaţă 84.935 de preşcolari şi elevi, dintre care 62% (52.771) învaţă în mediul urban, iar 38% (32.164) în rural.
Din populaţia şcolară totală, circa 16.000 sunt preşcolari, 26.000 învaţă în clase de învăţământ primar, 22.250 în învăţământul gimnazial şi 20.000 în clase de liceu şi învăţământ profesional. 1.142 de elevi din Bihor sunt în clase din învăţământul special.
La nivelul claselor de-a VIII-a, în Bihor sunt 3.941 de elevi în clase cu predare în limba română, 1.122 în clase de limba maghiară, 34 în clase de germană şi 13 în clasa de slovacă.