Preot la judecată: Parohul Vasile Bicăzan, proprietar fără drept pe o clădire a Universităţii

Să nu râvneşti la nimic din ce este al aproapelui tău. Aşa spune una dintre poruncile biblice, încălcată de parohul Bisericii Ortodoxe Sf. Duh Mângâietorul din Ioşia Nord, Vasile Bicăzan.

Alături de doi prieteni, Petru Bulzan şi Gheorghe Rugan, preotul a fost trimis în judecată deoarece, cu ajutorul unor adeverinţe false obţinute de la Primăria Paleu, s-a întăbulat pe mai multe hale industriale din Ferma 10 a Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă ce aparţine Universităţii, clădiri evaluate la peste 400.000 lei.
În faţa judecătorilor au ajuns şi cei trei reprezentanţi ai Primăriei Paleu care au semnat adeverinţele false, în frunte cu primarul Somogyi Ludovic şi cu secretarul Allaga Andrea, care se jură toţi că au iscălit din greşeală...

Averea lor, pe mâna altora

Înşelăciunea a fost reclamată la Parchetul Bihor în urmă cu doi ani, când juriştii Universităţii însărcinaţi cu identificarea patrimoniului fostei Staţiuni Pomicole Oradea, ajunsă în proprietatea Universităţii în 2008, au descoperit că halele Fermei 10 au ajuns în proprietatea altora. Cum a fost posibil, au aflat poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor după o anchetă întinsă pe doi ani.

Povestea a început în 2000, când preotul orădean Vasile Bicăzan (foto), parohul bisericii ortodoxe din Ioşia Nord, şi doi prieteni ai acestuia, Petru Bulzan şi Gheorghe Rugan, au cumpărat o suprafaţă de aproape 6 hectare de livadă în Săldăbagiu de Munte, de la o cunoştinţă comună, Floare Agud, care, la rândul ei, o luase de la o localnică, Maria Iovan, pusă în posesie în 1995 de Comisia de aplicare a legii fondului funciar.

Înainte de a semna contractul cu fosta proprietară, oamenii au mers la faţa locului, iar topograful le-a şi delimitat suprafeţele. În 2009, însă, în timpul procesului deschis pentru ieşirea din indiviziune, cei trei au constatat că, potrivit numerelor topografice trecute în titlul de proprietate şi în actul de vânzare, "graniţele" suprafeţelor achiziţionate erau altfel aşezate decât li se arătase în 2000, iar pe o parte din terenuri se aflau construcţii.

Una li se zice...

Diferenţa a fost descoperită de Amelia Hăprean, expert-topograf chemat să stabilească locul pe care îl ocupă fiecare dintre cei trei pe suprafaţa cumpărată. Tot Hăprean a dezvăluit că imobilele erau hale industriale ale Staţiunii Pomicole trecute în proprietatea Universităţii, detaliu precizat în raportul de expertiză, unde se arăta că lotizarea s-a făcut "fără a se ţine seama de construcţiile amplasate pe terenul în litigiu, şi care aparţin Universităţii".

Ca urmare, instanţa nici n-a dispus întăbularea clădirilor pe numele celor trei cumpărători, ci doar a terenurilor. "Proprietarii se vor împărţi pe terenuri conform raportului de expertiză topografică, parte integrantă a hotărârii judecătoreşti", se arată în sentinţa de ieşire din indiviziune pronunţată pe 17 iunie 2010 de Judecătoria Oradea.

... alta fac

Preotul Bicăzan şi amicii săi nu au mai vrut însă să ţină seama că imobilele aflate pe terenul lor aveau alt proprietar. Iar asta poate şi pentru că, fiind conectate la reţelele de apă şi electricitate, acestea aveau deja o cu totul altă valoare, mult mai mare decât cea pe care o crezuseră iniţial.

Ca urmare, fără să mai stea pe gânduri, cei trei cumpărători i-au cerut expertului-topograf să facă demersuri pentru a pune în aplicare sentinţa Judecătoriei, însă întăbulând pe numele lor nu doar terenurile, ci şi halele aflate pe acestea. "Expertul le-a explicat că au nevoie de adeverinţe care să le ateste dreptul de proprietate asupra edificiilor, iar cei trei le-au obţinut", spune prim-procurorul Parchetului Bihor, Vasile Popa.

Falsurile au pornit de la responsabilul de fond funciar al Primăriei Paleu, Vinczeffy Alexandru, un referent pe probleme de urbanism, Agneta Balla, şi o funcţionară de la Biroul Finanţe, Bernath Noemi, în faţa cărora preotul s-a prezentat fluturând sentinţa şi expertiza în care apăreau menţionate şi clădirile aflate pe terenurile lui şi ale amicilor săi, şi cerând să le fie eliberate adeverinţele necesare la Oficiul de Cadastru.

Zis şi făcut. Funcţionarii au emis adeverinţele, care au fost semnate apoi de secretarul comunei Allaga Andrea şi de primarul Somogyi Ludovic.

Primarul, ca primarul

"Am semnat cu toţii ca primarul. Oamenii au venit cu gura mare, puşi pe scandal, că ei sunt proprietari şi că suntem obligaţi să le dăm adeverinţele. Greşeala a fost a consilierului de fond funciar, Vinczeffy, care nu s-a uitat pe raportul de expertiză decât superficial, iar apoi, bazându-ne pe el, am semnat şi ceilalţi. Dacă el era mai atent, nu se ajungea aici", susţine primarul Somogyi Ludovic.

Potrivit edilului, neregulile au fost descoperite ulterior, când reprezentanţii Primăriei le-au sesizat inclusiv Universităţii, dar pentru că preotul şi ceilalţi doi beneficiari nu voiau să renunţe la clădirile cu care se procopsiseră prin falsurile astfel obţinute, avocaţii instituţiei de învăţământ au sfârşit prin a-i da pe toţi pe mâna procurorilor.

Mulţi, Doamne...

Ancheta a fost finalizată săptămâna trecută, procurorii dispunând trimiterea în judecată a preotului Vasile Bicăzan şi a celor doi prieteni ai săi, Petru Bulzan şi Gheorghe Rugan, pentru instigare la fals intelectual, uz de fals şi complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

În acelaşi dosar, procurorii i-au trimis în faţa instanţei şi pe semnatarii adeverinţelor false. Este vorba despre cinci reprezentanţi ai Primăriei Paleu, acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi de fals intelectual: primarul Somogyi Ludovic, secretarul Allaga Andrea, plus funcţionarii Vinczeffy Alexandru, Bernath Noemi şi Balla Agneta.

Anchetatorii au cerut condamnarea celor opt inculpaţi, dar şi anularea adeverinţelor şi restabilirea situaţiei anterioare a proprietăţilor, a căror valoare a fost stabilită printr-o expertiză tehnică la 432.260 lei.

Ce e scris, e sfânt

Culmea e că toţi inculpaţii şi-au recunoscut faptele, dar niciunul nu se consideră vinovat. Reprezentanţii Primăriei arată cu toţii spre preotul Bicăzan, pe care îl consideră "capul răutăţilor", iar acesta din urmă spune că a respectat doar "litera legii". "În raportul care e parte integrantă a hotărârii judecătoreşti scrie că lotul meu cuprinde şi o construcţie care a aparţinut fostei Ferme 10. Deci m-am conformat", pretinde părintele, ignorând că la finalul expertizei topografice scria că edificiile nu pot fi trecute în proprietatea cumpărătorilor terenurilor. "Scrie şi asta, dar nu asta e important, ci lotizările. Acolo scrie că sunt ale noastre", spune el.

Totuşi, pedepsele aspre pe care le pot încasa pentru faptele imputate, cea mai grea fiind între 10 şi 20 de ani de închisoare, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, par că i-au mai înmuiat pe protagonişti. Căci vinerea trecută, preotul Bicăzan s-a prezentat împreună cu ceilalţi doi proprietari la Primăria Paleu. Voiau să renunţe nu doar la clădirile pe care se împroprietăriseră fără drept, ci şi la terenul de sub ele, care, fără construcţii, nu mai valora nimic. În schimbul terenurilor cedate, oamenii voiau alte suprafeţe, dar nu oriunde, ci musai într-o zonă bună şi cu front la stradă. Şi penali, şi cu pretenţii, cum ar veni...

TERENURI PROBLEMĂ
Ieri fermă părăsită, azi complex de lux

Şi lacul artificial din incinta complexului a dat bătăi de cap juriştilor Universităţii. Deşi aparţinuse staţiunii, în 2003 Primăria Paleu s-a întăbulat abuziv pe el, iar Staţiunea Pomicolă n-a mişcat un deget pentru a-l recupera. Când a preluat staţiunea, Universitatea a deschis împotriva Primăriei un proces, încheiat în octombrie 2012 la Înalta Curte, care a stabilit că Universitatea e proprietarul legal a 6 hectare din luciul de apă. În timp ce instituţia a demarat abia acum procedura de întăbulare, Racz a profitat ani la rând de haos şi a folosit lacul fără să plătească niciun leu.

Citeşte cum comentează Bihorel povestea parcă decupată din Evanghelie: Parohul din Ioşia Nord, Vasile Bicăzan, a pus laba pe nişte clădiri ale Sorbonicii