Preţul "trădării": De ce l-a sacrificat Bolojan pe Grebenişan pentru a-l ajuta pe fiul ministrului

Scandalul stârnit anul trecut de numirea unui inginer la conducerea Maternităţii şi apoi cel provocat astă-vară de instalarea aceluiaşi Gavril Grebenişan la şefia Spitalului Judeţean a fost întrecut săptămâna trecută de şocul că primarul şi-a pus favoritul să se retragă din calea fiului ministrului Sănătăţii, care a pus şi el ochii pe postul de manager al celui mai mare spital din judeţ.

BIHOREANUL a aflat de ce şi-a abandonat Bolojan "omul bun la toate", dar şi că opţiunea a stârnit revolta propriilor colegi liberali, care îi impută primarului atât prea multele concesii făcute UDMR, cât şi refuzul de a susţine pentru aceeaşi funcţie membri de vază ai PNL, cum e reputatul profesor Amorin Popa, şeful Clinicii de Diabetologie.

"Mamoşul"

Anul trecut, când cele mai importante spitale din Oradea erau transferate municipalităţii şi Consiliului Judeţean, medicii, în special cei cu titluri universitare, se întrebau un singur lucru: pe cine vor pune primarul şi şeful CJ manageri?

Dacă la Judeţean preferinţa lui Radu Ţîrle pentru Carmen Pantiş a suscitat doar ironii cauzate de apartenenţa doctoriţei la aceeaşi confesiune religioasă, iar promovarea lui Ovidiu Laurean Pop în fruntea Municipalului n-a stârnit nicio reacţie, în schimb decizia primarului de a-l pune la Maternitate pe inginerul Gavril Grebenişan, conferenţiar la Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică, a determinat o adevărată rebeliune.

Iniţial, revolta s-a manifestat pe la colţuri, Grebenişan fiind luat la mişto ca "inginerul-mamoş", dar a explodat rapid, după ce a devenit clar că nu va fi marioneta vechii directoare, Liana Antal, soţia rectorului Cornel Antal.

Pedepsit la "Sorbonica"

Din momentul când inginerul a spart gaşca de "sorbonei" care transformaseră secţiile Maternităţii în adevărate feude, combatanţii au ieşit din tranşee. Făcând-o pe ofensata, Liana Antal a renunţat la funcţia de director medical cu care fusese cadorisită de primar. Apoi, cu alţi "sorbonei" - precum Alin Bodog (fratele fostului director de la Judeţean, Florin Bodog), Doru Crăiuţ şi Lacziko Szidonia - a mutat conflictul pe frontul universitar.

După numeroase reclamaţii iniţiate de aceştia, Grebenişan a fost acuzat de lezarea prestigiului Universităţii pentru că nu a mai prelungit contractele unor cadre didactice, deoarece spitalul avea de două ori mai mulţi medici decât permite legea.

Urmarea? Comisia de Etică a Universităţii l-a sancţionat în urma unui "proces" în care membrii acesteia au încălcat toate normele etice. Războiul părea câştigat de "sorbonei" nu atât din acest motiv (sancţiunea a fost anulată de juriştii Universităţii, ca nelegală), ci pentru că la începutul primăverii Maternitatea a fuzionat cu Judeţeanul, ambele în subordinea Primăriei, iar şefă a fost lăsată Carmen Pantiş.

Come-back

Când erau convinşi că au scăpat, universitarii s-au trezit însă din nou cu Grebenişan pe cap. Motivul? Interimatul doctoriţei Pantiş a expirat la finele lunii iunie, şi fiindcă aceasta nu a redus numărul de paturi la secţiile fără pacienţi şi, implicit, numărul de medici care erau în plus, primarul a înlocuit-o.

Culmea e că medicii de la Judeţean nu l-au primit pe inginer cu ostilitate, cum făcuseră cei de la Maternitate. Ba dimpotrivă, unii - ca de pildă şefii Clinicilor de Diabetologie, profesorul Amorin Popa, şi de Cardiologie, profesorul Mircea Popescu - chiar i-au recunoscut public meritele de manager. În trei luni, Grebenişan a înjumătăţit pierderile, reducând datoriile cu un milion de euro şi optimizând aprovizionarea spitalului. Ca atare, când s-a pregătit concursul pentru ocuparea postului, interimarul şi-a depus candidatura şi nimeni nu prevedea vreun obstacol care să-l scoată din cărţi.

Comisie pentru Ritli

Surpriza s-a produs când de funcţie s-a arătat interesat şi juristul Ritli Ladislau Csongor (foto), fost manager al Spitalului de Recuperare din Băile Felix şi fost consilier al ministrului bihorean al Sănătăţii, Cseke Attila, dar mai ales fiu al actualului ministru, Ritli Ladislau.

Un "ochi" format putea ghici că Ritli jr a devenit favoritul competiţiei, având în vedere şi un alt detaliu relevant: componenţa comisiei de concurs. Preşedintele acesteia a fost viceprimarul Gheorghe Carp, ostil de la început faţă de Grebenişan, căruia nu i-a agreat măsurile dure de la Maternitate. Ceilalţi doi membri erau şi ei din start de partea lui Ritli jr: conferenţiarul Ciprian Brisc a reprezentat Facultatea de Medicină, iar DSP Bihor a fost reprezentată de un subaltern direct al ministrului Ritli - Adrian Cocoş, şeful Direcţiei de Resurse Umane din Minister.

Pe "repede înainte"

O lovitură de teatru şi mai mare s-a produs lunea trecută. Cu două ore înainte de concurs, Grebenişan şi-a retras candidatura, iar după patru ore Ritli jr era şi anunţat câştigător, deşi a doua probă trebuia să aibă loc miercuri, iar a treia joi.

"Dacă celălalt candidat s-a retras, comisia a decis să organizeze toate probele într-o singură zi. Oricum, nu mai are cine să conteste rezultatele", declara Carp, în timp ce Grebenişan se mulţumea cu parabole pentru a-şi explica gestul: "Sistemul meu de valori nu coincide cu ceea ce se întâmplă. Aş fi concurat dacă am fi trăit într-o societate normală. Nu sunt legat de funcţie, aşa cum nu am fost legat nici de celelalte pe care le-am ocupat, şi plec cu fruntea sus". A doua zi, Grebenişan avea să fie mai explicit: "Mi s-a sugerat să mă retrag".

Cine avea urechi să audă a înţeles că singurul care putea face "sugestia" era primarul, ipoteză cu atât mai plauzibilă cu cât încă de anul trecut se zvonea că postul ar fi fost promis UDMR-ului, care îl desemnase în acest scop pe nimeni altul decât pe... PSD-istul Florin Bodog. Se specula atunci că şeful PSD Bihor, senatorul Ioan Mang, proprietar al unei firme IT, voia să-şi creeze acces la informatizarea spitalului.

Între Foncea şi Ritli jr

Abordat de BIHOREANUL pentru a explica de ce şi-a abandonat omul, primarul a dezminţit, însă, orice târg: "N-am negociat cu niciun partid funcţiile de la spitale, deci nici cu UDMR". Edilul spune că anul trecut avea două variante pentru numiri: Dacian Foncea, mazilit de PDL-PSD de la Spitalul TBC, şi Ritli jr, debarcat de la Recuperare. "Din păcate, dl Foncea a intrat în privat, mi-a spus că are un salariu foarte mare şi nu mai vrea să revină în sistemul public ca să nu-şi mai bată joc de el politicienii. Nici dl Ritli nu era disponibil, fiindcă plecase consilier la ministrul Cseke. Eu l-am rugat să vină, dar n-a vrut", spune Bolojan.

Primarul afirmă că opţiunea pentru Grebenişan, numit întâi la Maternitate, a fost tot a lui. "Aveam două posibilităţi: să numesc pe cineva din cele două găşti de acolo sau pe cineva la fel de căpos ca mine, ca să reziste atmosferei universitare", spune el cu ironie, convins însă că n-a greşit: "Grebenişan a fost cel mai potrivit, pentru că a trebuit să facă concedieri. Plângăcioşii sistemului l-au acuzat de vrute şi nevrute, dar n-au spus niciodată că ei se călcau pe bătături în Maternitate, că erau opt în plus, puşi doar să facă gărzi în locul celor epuizaţi de cursurile de la facultate şi de jobul din cabinetele private".

Bolojan susţine că şi la Judeţean l-a pus pe Grebenişan tot în pofida politicienilor. "Amintiţi-vă ce declaraţii făceau unii şefi de partide!...", spune primarul, cu trimitere la PSD-istul Mang.

Nu l-a "forţat"

Bolojan afirmă că nu avea cum să prevadă că, între timp, Cseke va demisiona de la Minister, iar Ritli jr, devenit liber, îşi va depune candidatura la Judeţean. Întrebat însă, direct, dacă pentru el i-a sugerat lui Grebenişan să se retragă din competiţie, a răspuns pieziş: "Am avut o discuţie cu dl Grebenişan, în urma căreia cred că a luat o decizie corectă, să-şi retragă candidatura, dar asta nu pentru că a fost forţat". Semnalându-i-se diferenţa între "a sugera" şi "a forţa" şi cerându-i-se un răspuns fără echivoc, primarul a pus punct: "Am discutat aspecte legate de viitorul spitalului, atâta vă pot declara!".

În ce priveşte prestaţia lui Ritli jr, despre care există temeri că va restaura puterea "sorboneilor", primarul a fost mult mai direct şi categoric: "Vă asigur că nu-i va putea reangaja pe ginecologii daţi afară sau plecaţi de la Maternitate. Va putea angaja numai medici din specialităţi deficitare, de pildă ortopezi şi neurochirurgi".

Bai la partid

Explicaţiile nu îi conving, însă, pe toţi colegii din PNL. "E adevărat că n-a fost nicio negociere cu UDMR, dar asta contează mai puţin. Răul e făcut, pentru că acum suntem percepuţi ca vânduţi UDMR-ului", spune un membru PNL. Pe de altă parte, zice liberalul, Bolojan şi-a făcut şi un calcul financiar. "Ilie crede că dacă l-a ajutat pe Ritli jr, tatăl ministru va da 5 milioane de euro pentru proiectele începute: Centrul Oncologic, reabilitarea Maternităţii, a ambulatorului de la Judeţean şi a Neuropsihiatriei. Problema e dacă merită să ne alegem cu imaginea făcută praf? Orădenii nu vor înţelege, vor reţine numai că ne-am vândut".

Liberalii sunt supăraţi şi pentru că sunt etichetaţi ca fiind lipsiţi de "resurse umane". Or, adevărul e altul: "Înainte ca Ilie să-l pună pe Grebenişan, noi i-am propus pe doctorul Sebastian Lascu, şi pe profesorul Amorin Popa, amândoi membri PNL. Nu i-a vrut pe nici unul!", spune sursa BIHOREANULUI.

În plus, mişcarea primarului riscă să-i aducă şi faima de politician cinic, care îşi sacrifică oamenii pentru ai altora. De altfel, Bolojan a vrut să-i ofere lui Grebenişan un alt post, în compensaţie, dar a fost refuzat. "Nu mai pot accepta nicio ofertă. Ce credibilitate aş mai avea?", a spus sacrificatul. Pentru că, dincolo de orice, se consideră mai mult decât un Jolly-Joker, bun să fie pus să facă salubrizare unde-i gunoiul mai mare, pentru ca apoi să fie aruncat ca o măsea stricată...

Gavril Grebenişan şi-a prezentat rezultatele interimatului asigurat după 7 iulie la Judeţean într-o manieră neobişnuită. Potrivit unui comunicat pe care l-a semnat miercurea trecută împreună cu întreaga sa echipă (director medical Adrian Duşe, economic Maria Silaghi şi de îngrijiri Florin Rob), el a arătat că în cele patru luni a stabilizat situaţia financiară a unităţii, chiar şi în condiţiile în care CAS a plătit prestaţiile medicale cu întârziere şi doar parţial.

Astfel, dacă la 30 iunie spitalul avea de plătit 18,5 milioane lei şi de încasat 11,6 milioane, până la 30 septembrie obligaţiile de plată au ajuns la 20,8 milioane lei, iar drepturile de încasat la 18 milioane, pierderile fiind reduse, deci, de la 6,9 milioane lei la doar 2,8 milioane.

Totodată, Grebenişan lasă în conturi lichidităţi de 4,35 milioane lei şi stocuri de medicamente de 2,56 milioane lei, care acoperă consumurile până la finele anului. Comunicatul s-a încheiat melodramatic, cu aluzie la modul în care a avut loc concursul pentru postul de manager: "Date fiind ultimele evenimente, dorim întregii comunităţi înţelegere şi multă sănătate!".