Prim-procurorul suspendat al Beiuşului, Gligor Sabău, a fost trimis în judecată

Patru infracţiuni de luare de mită, din care trei în formă continuată, şantaj, favorizarea suspectului, instigare la abuz în serviciu şi fals în declaraţii. Acestea sunt acuzaţiile pentru care, joi, prim-procurorul suspendat al Parchetului Beiuş, Gligor Sabău, a fost trimis în judecată de DNA Oradea

Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al DNA, în acelaşi dosar a fost trimisă în faţa instanţei şi colega magistratului, procuroarea Adriana Ardelean, inculpată pentru abuz în serviciu, dar şi omul de afaceri beiuşean Dinu Lupaş, cumnatul prim-procurorului, acuzat de şantaj.

Denunţat de protejat

Potrivit comunicatului, Gligor Sabău, arestat şi suspendat din funcţie începând din 17 decembrie anul trecut, ar fi beneficiat de foloase necuvenite în valoare totală de 36.703 lei, "de la o persoană cu funcţie de conducere din cadrul primăriei Beiuş, denunţător în cauză", nimeni altul decât primarul Beiuşului, Adrian Domocoş.

În schimbul favorurilor, spune DNA, magistratul trebuia să intervină pentru ca eventualele dosare penale ale edilului să fie soluţionate favorabil, dar şi să închidă ochii la faptele acestuia "şi să nu procedeze la sesizarea din oficiu şi constituirea de noi dosare penale cu privire la faptele penale comise de către acesta din urmă, în domeniul achiziţiilor publice, cât şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu".

Dosare la supărare

Atât doar că, în decursul anilor, între Sabău şi Domocoş au avut loc mai multe dispute, în timpul cărora magistratul şi-ar fi folosit funcţia ca să se răzbune. Aşa s-a întâmplat în 2013, în timpul anchetei declanşate împotriva lui Domocoş şi a reprezentanţilor Ocolului Silvic Codrii Beiuşului, pentru achiziţia unui autoturism Audi A6 pentru folosinţa edilului. Ca să îl şicaneze pe edil, cu care era certat, în timpul cercetărilor efectuate de procurora Adriana Ardelean, Sabău ar fi determinat-o să pună sub sechestru limuzina de 16.000 euro, "din răzbunare faţă de funcţionarul public respectiv", se arată în informarea DNA.

Ulterior, pe 30 ianuarie 2014, Ardelean a dispus ridicarea sechestrului asigurător "fără ca la dosarul cauzei să existe vreo probă care să modifice situaţia de fapt avută în vedere de procuror la data luării măsurii asiguratorii şi fără ca ordonanţa de ridicare a sechestrului să fie motivată".

Pe de altă parte, se arată în comunicat, "ridicarea măsurii asiguratorii a fost determinată strict de faptul că, după o perioadă de timp de la momentul aplicării sechestrului, inculpatul s-a împăcat cu funcţionarul public respectiv, astfel că acţiunile procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuş împotriva acestuia din urmă au fost stopate".

Şantaj prin cumnat

DNA spune că, în primăvara anului 2015, magistratul a aflat, printr-un intermediar, despre faptul că Domocoş urma să-l denunţe şi, prin intermediul cumnatului său, Dinu Lupaş, dar şi o altă persoană, ar fi încercat să-l şantajeze pentru a-l face să renunţe, transmiţându-i "că deţine dovezi din care rezultă că a luat legătura cu persoane cu care avea interdicţia de a comunica, dar şi că ar fi comis noi fapte penale, în legătură cu finanţarea ilegală din fonduri publice a echipei de fotbal din Beiuş".

Mai mult, spun anchetatorii, Sabău i-ar fi transmis edilului că îl va trimite Lupaş la DNA, ca să-l denunţe pentru luare de mită, după ce ar fi luat şpagă pentru emiterea unor autorizaţii de construcţie. Asta după ce, spune DNA, iniţial magistratul şi-ar fi convins cumnatul să nu denunţe şpăgile. "La momentul respectiv, inculpatul Sabău Gligor Ioan se afla în relaţii cordiale cu funcţionarul respectiv şi nu avea cunoştinţă despre intenţia acestuia de a formula denunţ penal împotriva sa", se precizează în informare.

Drum de la biserică, asfalt pe bani publici

O altă "afacere" imputată lui Sabău vizează asfaltarea drumului de acces către locuinţa sa din Beiuş. Lucrările s-au realizat din bugetul local, însă abia după ce suprafaţa de 427 mp, proprietatea Episcopiei Greco-Catolice Oradea, a fost transferată în domeniul public printr-un act de donaţie care ar fi fost încheiat la cererea prim-procurorului, pe 28 septembrie 2009, semnat de un reprezentant al Episcopiei Greco-Catolice (fostul protopop Ioan Mada) care este, la rându-i, denunţător în dosarul lui Sabău.

Donaţia s-a făcut în condiţiile în care, în perioada respectivă, "pe rolul Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuş era înregistrat un dosar penal având ca obiect comiterea infracţiunilor de furt calificat, distrugere şi profanare de morminte în care erau vizaţi reprezentanţii Bisericii Greco Catolice".

Multe şi mărunte

Potrivit comunicatului DNA, un alt edil, de astă dată de comună (primarul comunei Bunteşti, Sorin Degău), a susţinut în faţa procurorilor că, în perioada 2011-2015, magistratul ar fi pretins şi primit din partea lui produse viticole, obiecte de mobilier, diverse servicii, în schimbul cărora Sabău urma să-l protejeze de dosare penale, "cât şi pentru a-l favoriza pe primar şi a dispune o soluţie favorabilă faţă de acesta într-un dosar deja existent pe rolul unităţii de Parchet".

Denunţător al prim-procurorului Gligor Sabău e şi un om de afaceri din Beiuş (Ioan Dărăban). Pe 29 mai 2015, firma pe care o administrează ar fi efectuat reparaţii la instalaţia de apă din locuinţa magistratului, fără ca acesta din urmă să plătească. "În schimbul acestor foloase, inculpatul urma să-l favorizeze pe omul de afaceri prin tergiversarea cercetărilor şi obţinerea unei soluţii favorabile acestuia, în dosarul penal în care era vizat".

Sechestre pe averi

Nu în ultimul rând, procurorii DNA îi reproşează magistratului că nu şi-a declarat întreaga avere. "Pe parcursul anului 2015, inculpatul Sabău Gligor Ioan a realizat lucrări de reabilitare şi modernizare a unei case de vacanţă, aflată în proprietatea sa, care nu figurează menţionată în declaraţia de avere întocmită de acesta în 2015 şi depusă ulterior la Consiliul Superior al Magistraturii", se precizează în comunicat.

În procesul care se va judeca la Curtea de Apel Oradea, Ocolul Silvic "Codrii Beiuşului" s-a constituit  parte civilă cu suma de 1.615 lei, reprezentând contravaloarea reparaţiilor cauzate de indisponibilizarea nelegală a autoturismului, iar Consiliul Local Beiuş cu suma de 25.065,27 lei, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a imposibilităţii utilizării autoturismului respectiv.

De asemenea, procurorii DNA au dispus au aplicat sechestre asupra bunurilor lui Sabău, până la valoarea foloaselor necuvenite de care ar fi beneficiat, adică suma de 35.103 lei, care, potrivit legii, în cazul unei condamnări, vor fi confiscaţi.