Deputatul Florica Cherecheş a devenit joi – când a organizat o conferinţă de presă despre crizele din diverse sisteme provocate de actuala putere şi modul în care PNL intenţionează să normalizeze situaţia atunci „când îi va veni rândul” la guvernare – prima persoană din Bihor care furnizează un exemplu concret pe tema cea mai discutată în această perioadă, şi anume consecinţele „Revoluţiei Fiscale” asupra câştigurilor angajaţilor.

Una se spune, alta-i realitatea

Vorbind despre consecinţele aplicării legii salarizării şi OG de transferare a contribuţiilor sociale de la angajat la angajator, Cherecheş a prezentat jurnaliştilor copia unui fluturaş de salariu primit de „o doamnă şef de centru social”, spunând că respectiva persoană a avut „din decembrie 2017 în ianuarie 2018 o scădere cu 1.200 lei a salariului net, în condiţiile în care salariul brut i-a crescut în ianuarie faţă de decembrie cu peste 200 lei”.

La întrebarea BIHOREANULUI, Cherecheş a precizat că este vorba despre o persoană care conduce „un centru de zi pentru copii cu dizabilităţi al Consiliului Judeţean”. În condiţiile în care şefii CJ Bihor dădeau anul trecut asigurări că salariile angajaţilor nu vor avea de suferit, Cherecheş a admis că nu a avut timp să le adreseze întrebări privind motivul pentru care totuşi se întâmplă acest lucru, deoarece a primit fluturaşul abia cu o zi înainte, însă a remarcat că „una se spune, dar fluturaşul dovedeşte care este realitatea”.

Pusă la dispoziţia jurnaliştilor, copia anonimizată a fluturaşului arată că în luna decembrie „păgubitul” a avut venituri nete de 4.607 lei, iar în ianuarie acestea au scăzut la 3.385 lei.

Un an de crize

Deputatul liberal a vorbit despre „criza socială” din salarizare în contextul în care a prezentat primul an de guvernare al coaliţiei PSD-ALDE ca fiind un an de „crize în toate sistemele publice”, pe care le-a şi inventariat sumar.

Concret, Cherecheş a spus că „România traversează cea mai mare criză a forţei de muncă” deoarece învăţământul nu este corelat cu piaţa muncii, dar şi pentru că statul menţine ajutoare sociale pentru persoane care ar putea, dar nu vor să muncească, iar asta în ciuda faptului că tot mai mulţi angajatori nu găsesc personal, iar unele fabrici au şi început să se închidă din acest motiv.

În context, parlamentarul a criticat subfinanţarea (cu doar 3% faţă de 6% cât ar trebui conform Legii Educaţiei) sectorul de învăţământ, afirmând că aici „bugetul ajunge pentru plata salariilor doar pe 9 luni”, motiv pentru care s-au adoptat „fără studii de impact” măsuri de comasare şi restructurare a unităţilor şcolare.

Cherecheş a acuzat şi criza din sănătate, cu „spitale învechite deşi statul încasează tot mai mulţi bani, iar pacienţii tot trebuie să-şi cumpere medicamente” pe propria cheltuială, precum şi cea din administraţie, produsă prin scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% fără ca bugetul central să compenseze integral pierderile bugetelor locale, care „sunt pur şi simplu jumulite de aproape 2 miliarde euro”. De altfel, deputatul a susţinut că din acest motiv, după ce primăriile au majorat exagerat salariile, se aşteaptă la restructurări de personal, pentru că „multe primării vor da faliment”, dar şi la stoparea oricăror investiţii, deoarece bugetele se duc aproape numai pentru plata lefurilor.

În fine, deputatul a amintit şi despre „criza sectorului ONG-urilor”, a căror sponsorizare de către cetăţeni şi firme, prin donarea a 2% din impozitul pe venituri şi respectiv 20% din impozitul pe profituri este îngreunată drastic de stat.

PNL se gândeşte la soluţii

Florica Cherecheş a amintit că PNL i-a cerut Avocatului Poporului să atace la CCR pachetul legislativ cunoscut sub numele „Revoluţia Fiscală”, în special OG 4 privind transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, însă Victor Ciorbea a refuzat, dovedind că „nu este avocatul poporului”.

De asemenea, deputatul a afirmat că partidul său pregăteşte, prin consultări cu oameni de afaceri şi sindicate deopotrivă, un alt mod de calculare a salariului minim, aşa încât acesta să nu mai fie stabilit arbitrar şi să genereze anomalii, ci să fie „bazat pe o formulă care să ţină cont de mai mulţi indicatori, între care creşterea economică, creşterea productivităţii muncii şi rata inflaţiei”.

„Am început consultări cu specialişti din toate domeniile, pentru că vrem să facem propuneri legislative care să îmbunătăţească situaţia existentă”, a mai spus Cherecheş, dând câteva exemple referitoare la sistarea ajutoarelor sociale pentru persoanele care refuză locuri de muncă, obligarea instituţiilor de a-şi interconecta bazele de date (o „lege antibirocraţie”) aşa încât să nu mai pună cetăţenii pe drumuri în condiţiile în care „statul are toate datele despre noi”, compensarea integrală a pierderii bugetelor autorităţilor locale cauzate de reducerea impozitului pe venit, instituirea interdicţiei ca persoanele condamnate să candideze şi să ocupe funcţii publice, alegerea primarilor în două tururi de scrutin şi altele.

„Vrem să generăm politici publice şi să elaborăm şi un program de guvernare pentru când ne vine rândul, pentru că ne va veni rândul”, a mai spus deputatul liberal.