Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a avut o primă reacție în urma documentarului Recorder „Justiție capturată”, care pune pe tapet probleme din sistem, inclusiv legate de renunțarea sau blocarea unor dosare DNA, dar susține, prin vocea unor procurori, că Voineag pretinde „control asupra dosarelor” aflate în lucru în țară.
Marius Voineag nu răspunde punctual acuzațiilor și informațiilor din documentar, ci vorbește la modul general despre „presiune publică” și „speculații”.
„Justiția se face cu conștiința împăcată și cu profesionalism, nu la presiune publică sau privată. Respect presa și îmi respect meseria și codul profesional.
Pregătirea mea profesională mă obligă nu numai să folosesc în acuzare doar elemente factuale, deci demonstrabile, ci și să cer ca pozițiile și reacțiile publice raportate la instituție sau la persoana mea să fie bazate pe aspecte obiective, nu pe speculații sau insinuări, cu atât mai mult cu cât unele provin aparent din interiorul sistemului de justiție sau sunt ale unor persoane care au făcut parte din sistemul judiciar”, a transmis acesta pentru Observator News.
Totodată, Marius Voineag afirmă că, prin acest material de presă, DNA este inclus în plătirea unor polițe. El susține că este „demonizat fără argumente”.
„Resping folosirea DNA în demersuri care au de-a face fie cu plătirea unor polițe, fie cu discreditarea sistemului de justiție în ansamblul său, fără a ne uita aplicat la diferite probleme și a diferenția felul în care funcționează diferite instituții. Există probleme suficiente în sistemul de justiție, scoase în evidență de către media, societatea civilă sau cei din sistemul de justiție, dar aceste probleme nu vor fi rezolvate prin demonizarea fără argumente a șefului DNA”, a continuat el.
Șeful DNA mai susține că „validarea unor astfel de alegații printr-o reacție, alta decât cea lăsată la dispoziția magistraților de către legiuitor (așa cum am procedat și până în prezent, prin sesizarea CSM), nu ar face decât să legitimeze luări de poziție fără o bază factuală și legală. Exista pârghii legale de apărare a independenței procurorilor care nu sunt doar ipotetice. De altfel, unele aspecte prezentate în ancheta mass-media s-au și verificat deja într-un astfel de cadru legal, în care au fost prezentate argumentele tuturor părților. Activitatea DNA a fost validată în ultimii 3 ani, atât prin evaluările recurente ale Comisiei Europene privind statul de drept, cât si ale altor organisme internaționale (OCDE și GRECO), care au auditat inclusiv procedurile interne ale DNA, fiind un exemplu de bune practici in regiune”.
În lumina celor arătate în documentarul Recorder, președintele USR, Dominic Fritz, a declarat, joi, că partidul cere demiterea șefului DNA, Marius Voineag, arată G4Media.ro.
Amintim că, în documentarul „Justiție capturată”, Liviu Lascu, șef al Parchetului Militar Cluj și fost șef al Secției Militare a DNA, a arătat că a fost revocat din funcția din urmă în timp ce instrumenta o anchetă privind achizițiile Serviciului Român de Informații. „Pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva”, a afirmat Lascu, precizând că mai avea în lucru și alte anchete sensibile care ar fi dispărut odată cu plecarea sa. „Sistemul decide ce dosare merg înainte și ce dosare mor”, a susținut Lascu.
Mai mult, atât Liviu Lascu, cât și o altă procuroare DNA intervievată sub anonimat au spus că, după numirea lui Marius Voineag ca procuror-șef al DNA, acesta ar fi cerut „controlul asupra dosarelor”. Mai precis, procurorilor li s-a solicitat să raporteze conducerii fiecare cerere adresată judecătorului de drepturi și libertăți, inclusiv pentru mandate de interceptare, percheziții sau rețineri, din momentul în care acestea sunt făcute.
Procuroarea a afirmat că „starea de resemnare există în întregul sistem judiciar” și a relatat despre o „camarilă” creată în jurul procurorului-șef, care ar folosi pârghii administrative pentru a bloca sau întârzia anumite anchete.
În documentar mai apar fostul procuror-șef al DNA Crin Bologa, dar și o judecătoare de la Curtea de Apel București cu identitatea protejată, care au descris mecanisme prin care dosarele de mare corupție sunt întârziate până la prescripție, iar unele anchete sensibile ar fi blocate încă din etapa urmăririi penale.