Procurorul militar orădean Liviu Lascu, șef al Parchetului Militar Cluj și fost șef al Secției Militare a DNA, apare într-un documentar exploziv publicat marți de Recorder despre blocarea dosarelor de corupție, prescripții controversate și influențe politice în sistemul judiciar din România. Investigația, intitulată „Justiție capturată”, include mărturii rare din interiorul sistemului și a generat reacții puternice în rândul magistraților și liderilor instituțiilor judiciare imediat după difuzare.
Procurorul Liviu Lascu: Sistemul decide
Investigația de aproximativ 2 ore despre starea sistemului judiciar din România este bazată pe o documentare de peste un an și jumătate. Materialul include atât magistrați care au acceptat să vorbească public, cât și procurori și judecători intervievați sub anonimat, din teama unor posibile consecințe, iar printre cei care au acceptat să vorbească deschis despre presiunile și blocajele din interiorul sistemului se numără procurorul militar orădean Liviu Lascu, șef al Parchetului Militar Cluj și fost șef al Secției Militare a DNA.
Lascu a povestit despre perioada în care a activat în cadrul DNA, arătând că a fost revocat din funcția de șef al Secției Militare a DNA în timp ce instrumenta o anchetă privind achizițiile Serviciului Român de Informații. „Pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva”, a afirmat Lascu, precizând că mai avea în lucru și alte anchete sensibile care ar fi dispărut odată cu plecarea sa. „Sistemul decide ce dosare merg înainte și ce dosare mor. Nu adevărul”, a spus Lascu.
Atât Liviu Lascu, cât și o altă procuroare DNA intervievată sub anonimat au arătat că, după numirea lui Marius Voineag ca procuror-șef al DNA, acesta ar fi cerut „controlul asupra dosarelor”. Procurorilor li s-a solicitat să raporteze conducerii fiecare cerere adresată judecătorului de drepturi și libertăți, inclusiv pentru mandate de interceptare, percheziții sau rețineri, din momentul în care acestea sunt făcute.
Procuroarea a afirmat că „starea de resemnare există în întregul sistem judiciar” și a relatat despre o „camarilă” creată în jurul procurorului-șef, care ar folosi pârghii administrative pentru a bloca sau întârzia anumite anchete. Ea a arătat că, în unele cauze, „nu se vrea” continuarea investigațiilor și a descris cum tehnici precum ignorarea solicitărilor unui procuror sau refuzul de a semna acte pot paraliza complet un dosar.
O camarilă"
În documentar mai apar fostul procuror-șef al DNA Crin Bologa (foto), dar și o judecătoare de la Curtea de Apel București cu identitatea protejată, care au descris mecanisme prin care dosarele de mare corupție sunt întârziate până la prescripție, iar unele anchete sensibile ar fi blocate încă din etapa urmăririi penale.
Investigația analizează și metodele prin care completurile de judecată ar fi fost schimbate în dosare sensibile, uneori chiar în faze avansate ale procesului, prin mutări, detașări, delegări sau promovări ale judecătorilor. Magistrați intervievați afirmă că acest fenomen era frecvent la Curtea de Apel București, una dintre cele mai importante instanțe din țară, unde se pronunță majoritatea sentințelor definitive în dosarele de mare corupție. Potrivit lor, conducerea instanței a tolerat sau chiar încurajat o abordare indulgentă față de inculpații influenți și ar fi direcționat unele dosare către judecători considerați „favorabili”, încălcând principiul repartizării aleatorii.
Jurnaliştii Recorder prezintă și exemple concrete de dosare în care inculpați influenți ar fi beneficiat de tergiversarea proceselor: cazul lui Marian Vanghelie, care a ajuns la al cincilea complet în faza de apel până la prescrierea faptelor, sau dosarul lui Cristian Burci privind devalizarea Romvag, cu un prejudiciu estimat la 30 milioane de euro, în care schimbarea judecătorului de la Curtea de Apel București a dus la reluarea administrării probelor și la apropierea de termenul de prescripție.
În acest context apare numele Liei Savonea (foto), actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prezentată în documentar drept cea mai influentă persoană din sistemul judiciar. Recorder susține că, în ultimii 15 ani, Savonea a deținut poziții-cheie și ar fi contribuit la consolidarea unei structuri piramidale în justiție, în care un grup restrâns de magistrați ar controla direcția unor dosare importante. Mai mulți magistrați intervievați o descriu drept „conducătorul informal al justiției din România”, care a permis reorganizarea unor completuri, marginalizarea magistraților considerați incomozi și redirecționarea unor dosare cu miză ridicată către completuri percepute ca fiind mai favorabile inculpaților.
Ministrul Justiției: „Trebuie analizate concret faptele”
Investigația Recorder a generat reacții în rândul instituțiilor și al celor menționați în material. Într-o intervenţie la Digi24, ministrul Justiției, Radu Marinescu - el însuși prezentat în film ca fost avocat al PSD-istei Olguța Vasilescu - a declarat că nu poate lua măsuri doar pe baza unor relatări jurnalistice, dar a admis că aspectele semnalate nu pot fi ignorate. Întrebat în repetate rânduri dacă va solicita o anchetă, acesta a arătat că „Dacă există aspecte concrete, sigur că ele trebuie investigate”.
Marinescu a precizat însă că răspunderea disciplinară a magistraților ține exclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii și de Inspecția Judiciară, nu de Ministerul Justiției şi că durata mare a proceselor este o problemă recunoscută la nivel european, dar că fiecare situație trebuie analizată punctual. „Trebuie văzut, în fiecare cauză, dacă întârzierea este determinată de complexitatea dosarului sau dacă discutăm despre o tergiversare culpabilă. Iar dacă cineva tergiversează intenționat, evident că trebuie să răspundă", a spus Marinescu, recunoscând însă că nu a apucat să urmărească documentarul integral, dar că subiectul va fi analizat instituțional după verificarea elementelor concrete.
La rându-i, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a declarat că nu intenționează „să legitimeze o zonă care funcționează deliberat în registrul ambiguității și al insinuării”. Savonea afirmă că materialul ridică teme sensibile, dar susține că modul de prezentare face parte dintr-o campanie de atac la adresa unor persoane aflate în funcții-cheie. „Situația sistemului judiciar este serioasă și nu poate fi ignorată, dar ne aflăm în fața unei campanii persistente de delegitimare a unor lideri ai justiției, construită pe declarații anonime și acuzații prezentate ca adevăruri, fără a fi susținute de fapte verificate", a declarat judecătorarea, pentru Hotnews.
Vrezxi aici integral documentariul Recorder despre „justiția capturtată”: