Administrația Prezidențială a transmis vineri o informare la finalul primei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, conduse de președintele interimar Ilie Bolojan, arătând că România trebuie să-și asume un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european, precizând că țara noastră va adopta „măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, în conformitate cu deciziile aliate și angajamentele internaționale”, dar și că va fi achiziționată o nouă navă pentru Forțele Navale Române.
„Ucraina să se bucure de pace”
„În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune. România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului și eforturile SUA în această direcție, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace. Obiectivul fundamental rămâne o pace justă și durabilă, în urma căreia Ucraina, susținută de toți aliații săi, să poată începe reconstrucția țării și refacerea economiei” - se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, „este direct interesată de încheierea războiului, se subliniază în informare”. „Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua”, se precizează acolo.
Consolidarea Flancului Estic
Totodată, poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că „încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei”. „Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și Europa”, au mai transmis reprezentanții președinției.
În comunicat se arată că Ilie Bolojan le-a prezentat membrilor CSAT rezultatele discuțiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei, la care a participat pe 27 martie 2025. „Toți liderii prezenți au reafirmat continuarea susținerii financiare și militare pentru Ucraina și sprijinul ferm pentru o soluție negociată, care să conducă la o pace robustă, în interesul Ucrainei și al Europei. A fost evidențiată și importanța consolidării, în continuare, a Flancului Estic. Acțiunile concrete ale țării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuției europene la asigurarea securității Ucrainei, a regiunii noastre și a Europei”, se arată în informare.
Publicul este informat despre faptul că România, ca stat riveran la Marea Neagră, „urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități. Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră”.
Întrucât aceste evoluții au impact și asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre „sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia”.
sursa foto: Presidency.ro
„Un rol mai important”
În cadrul CSAT s-au discutat, de asemenea, „măsurile pe care le vom continua la nivel național pentru gestionarea eficientă a efectelor situației din imediata noastră vecinătate, precum și acțiunile menite să consolideze contribuția la apărarea colectivă în cadrul NATO și la întărirea dimensiunii europene de securitate și apărare”.
„Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creștere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene”, transmite Administrația Prezidențială.
Se menționează totodată că „este necesar ca România să adopte o strategie proactivă, consolidându-și, totodată, relația bilaterală cu SUA, în vederea menținerii unei prezențe militare americane consistente pe teritoriul României, esențială pentru interesele de securitate ale țării noastre. Consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, rămâne o prioritate”.
Navă nouă pentru „o multitudine de misiuni”
În acest context, membrii CSAT „au analizat și aprobat dotarea Forțelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară, capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni, în vederea inițierii demersurilor necesare de către Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea achiziției”.
„Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare și înzestrare aflate în diferite faze de derulare”, detaliază Administrația Prezidențială.
Totodată, „Armata României va continua să își concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură”.
sursa foto: Presidency.ro
Măsuri suplimentare de sprijin
În fine, se arată că, în actualul context de securitate regională, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării au vizat:
- creșterea coordonării bilaterale și aliate pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin dislocarea de forțe aliate pe teritoriul României;
- întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA și aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării;
- analiza și armonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe domenii esențiale, precum managementul crizelor, securitatea cibernetică și reziliența;
- sprijin multidimensional pentru Republica Moldova, adaptat provocărilor sale de securitate și stabilitate;
- adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, în conformitate cu deciziile aliate și angajamentele internaționale;
- adaptarea cadrului de planificare și implementarea unor măsuri operaționale pentru gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii la frontierele României.
Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, iar premierul Marcel Ciolacu este vicepreşedinte. Membrii CSAT sunt: ministrul apărării (Angel Tîlvăr), ministrul de interne (Cătălin Predoiu), ministrul de externe (Emil Hurezeanu), ministrul justiţiei (Radu Marinescu), ministrul economiei (Bogdan Ivan), ministrul finanţelor (Tanczos Barna), directorul SRI (Răzvan Ionescu, șef interimar), directorul SIE (Gabriel Vlase), şeful Statului Major al Apărării (Gheorghiță Vlad) şi consilierul prezidențial pentru securitate naţională (Cristian Diaconescu).