Primar fără de lege: Cum şi-a "legalizat" primarul din Tărcaia vilele ridicate fraudulos într-o arie protejată (FOTO/VIDEO)

Cum şi-a "legalizat" primarul PSD al comunei Tărcaia vilele construite ilegal într-o arie protejată de interes european şi le-a transformat în pensiuni  agroturistice... clandestine. Noua ispravă a edilului Aurel Ille a ieşit la iveală după ce, la începutul lunii martie, una dintre clădiri a ars, iar Garda de Mediu a dispus sistarea oricărei activităţi, ca să nu se repete un dezastru ca la "Ferma Dacilor".

În dimineaţa celei de-a doua zile de Crăciun, acum doi ani, pensiunea "Ferma Dacilor", ridicată ilegal pe un deal din Tohani, judeţul Prahova, s-a transformat în rug funerar pentru opt oameni, între care trei copii. Focul a mistuit tot, iar ancheta avea să scoată la iveală ceea ce autorităţile ignoraseră ani la rând: clădirea funcţiona în afara legii. România a tresărit câteva zile. Apoi a uitat...

În Bihor, istoria aproape s-a repetat. Pe un vârf de munte, dintr-o arie naturală protejată de interes european, o pensiune ridicată în deplină clandestinitate, despre care BIHOREANUL a scris încă din 2021, s-a făcut scrum. De data aceasta, fără victime, doar pentru că focul a venit înaintea turiştilor.

Crăişorii muntelui

Primar de 28 de ani, aflat la al şaptelea mandat, Aurel Ille, edilul PSD al comunei Tărcaia, şi-a ridicat un adevărat conac pe vârful Măgura din masivul Codru Moma, în apropierea celui construit de Viorel Ile - cel mai prosper om de afaceri din comună, patron de firmă de construcţii şi balastiere - după cum BIHOREANUL dezvăluia (facsimil) încă din vara anului 2021.

Ascunse privirilor, cele două ranch-uri sunt înconjurate de pădure, cu drumuri abrupte blocate de bariere şi supravegheate video. Terenurile sunt în extravilan, unde legea permite construcţii doar pentru obiective agricole, industriale, turistice sau recreative, şi acestea doar cu avize şi PUZ aprobat.

Mai grav: întreaga zonă face parte dintr-o arie naturală protejată de interes european - situl Natura 2000 Codru Moma. Pentru a putea construi aici, legea impune, în plus, avize de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) şi de la Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), care se emit doar pe baza unui plan de management aprobat, plan care, în cazul Codru Moma, nu există nici azi.

Incendiu pe munte

Nici Aurel Ille (foto), nici Viorel Ile nu au solicitat vreodată vreun aviz - darămite autorizaţii - pentru construcţiile ridicate în vârful muntelui, după cum au confirmat oficial APM Bihor şi ANANP, la solicitarea ziarului.

În 2021, când echipele de control au ajuns la faţa locului, ambii s-au eschivat: Viorel Ile a spus că imobilele ridicate în 2011 aparţin socrului său, Ioan Şarba, iar primarul a dat vina pe tatăl său, Savu Ille, care le-ar fi construit între 1998 şi 2014, fără să le declare. În acte, terenul de 1,6 hectare figura ca "fâneaţă" şi aşa a şi fost preluat, prin donaţie, în mai 2021.

Cum scoaterea din circuitul agricol a unui teren dintr-o arie naturală protejată, fără aviz ANANP, este infracţiune, Garda de Mediu şi ANANP au sesizat Parchetul Beiuş, cerând tragerea la răspundere penală a celor implicaţi. N-a fost să fie: după doar câteva luni, procurorii au clasat dosarul, motivând că faptele s-au prescris. Iar edilul şi-a văzut liniştit de treabă, continuând construcţiile. N-a fost întrerupt de vreo autoritate a statului. Ci de flăcări...

S-a întâmplat la începutul lunii martie a acestui an. Un angajat al primarului a aprins focul în centrala din clădirea ridicată parţial din lemn, apoi a plecat. Când s-a întors, întreaga construcţie era scrum. Cauza exactă a incendiului nu se cunoaşte, fiindcă nu a fost anunţat nici ISU, nici Poliţia. Chiar dacă cineva ar fi sunat, pompierii tot n-ar fi putut ajunge, căci drumul e aproape impracticabil pentru autospeciale.

Din cabane, pensiuni

Până să-i ia foc conacul, primarul făcuse ce ştie mai bine: se acoperise cu hârtii, "legalizându-şi" construcţiile de pe domeniu. A profitat de modificările aduse Legii 50/1991 prin OUG 173/2020 - o portiţă legislativă care permite intrarea în legalitate a clădirilor ridicate fără autorizaţie, cu condiţia să fie mai vechi de 3 ani, să aibă o expertiză tehnică şi să se încadreze urbanistic.

Doar că, dacă în 2021 în acte figurau două cabane rezidenţiale şi trei anexe, în 2024 coala funciară arată cu totul altceva: doar două construcţii, ambele reîncadrate, peste noapte, ca pensiuni agroturistice. "Transformarea" a fost justificată printr-o expertiză tehnică, care ar trebui însă doar să constate starea unei clădiri, nu să acopere unificări de anexe, demolări parţiale ori conversii în unităţi turistice, după cum a explicat un specialist consultat de BIHOREANUL.

Toate "legalizările" au fost validate de Primăria Tărcaia - instituţia condusă de beneficiar - prin certificate semnate "pentru legalitate şi conformitate", în numele primarului, de secretarul comunei. "O mizerie!", a sintetizat sec specialistul, după ce a verificat veridicitatea datelor din acte. Anul 2015, trecut ca dată a finalizării clădirilor, este contrazis flagrant de ortofotoplanurile ANCPI, care arată clar că ele au apărut abia după 2018.

Culmea, deşi în acte apar ca pensiuni agroturistice, construcţiile nu sunt autorizate să primească turişti, după cum arată instituţiile abilitate să certifice unităţile de turism. Nu au aviz de la Direcţia de Sănătate Publică, esenţial mai ales în lipsa unei surse publice de apă, căci Ille foloseşte o captare de izvor, şi aceea ilegală. Nici aviz de mediu nu există, deşi e obligatoriu în lipsa unei reţele de canalizare. Cât despre avizul ANANP, şi acesta este inexistent, deşi zona e arie protejată. Cu alte cuvinte, "pensiunile" de pe hârtie sunt doar nişte construcţii fără minime garanţii sanitare sau de mediu.

Stop joc! 

După incendiu, edilul a început să reconstruiască, discret, clădirea distrusă (foto). Doar că n-a mai mers. În plin şantier, pe Măgură au urcat comisarii Gărzii de Mediu Bihor şi inspectorii ANANP. Întrebat de acte, primarul Aurel Ille a prezentat un certificat de urbanism - document care este doar un prim pas spre obţinerea unei autorizaţii de construire, nicidecum un substitut pentru aceasta.

În certificat, Ille bifase opţiunea "refacere clădire existentă (pensiune agroturistică)", scutindu-se astfel de avize suplimentare, pe principiul că nu modifică nimic structural. Dacă lucrările respectă această condiţie sau nu, Inspectoratul de Stat în Construcţii ar putea s-o confirme, mai ales că desfăşoară în această perioadă un control tematic privind respectarea disciplinei în construcţii în Bihor.

Ca măsură imediată, Garda de Mediu a pus lacăt pe "activitatea turistică" din "pensiunile" edilului. "Nu ni s-a prezentat niciun document legat de autorizarea construcţiei şi nici din punct de vedere al protecţiei mediului şi al legislaţiei de construcţii", a motivat măsura şeful Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu. 

Nici BIHOREANUL n-a avut mai mult noroc. Primarul cu şapte mandate nu a răspuns la mesajele care îi solicitau un punct de vedere. Să explice lumii cum a ajuns legea opţională la Tărcaia, pe fondul faptului că instituţiile care ar trebui să-l controleze închid ochii. Sau nu urcă muntele.

ILLE RANCH. Încă din 2021, domeniul primarului Aurel Ille - dezvăluit de reporterii BIHOREANULUI cu ajutorul unei drone - arăta ca un complex turistic în toată regula: două clădiri masive, ambele cu etaj, anexe, un bazin săpat în stâncă pentru captarea unui izvor, panouri fotovoltaice, o antenă GSM şi chiar un observator de vânătoare. Pe teren se vedeau şi câteva fundaţii, între timp transformate în grajd pentru vite, şi o cramă cu vedere panoramică. Edilul are de toate, mai puţin autorizaţii...

CU PROPTE
O mare familie

Primarul comunei Tărcaia a avut şi în trecut probleme penale. Aurel Ille, împreună cu fostul jurist al Primăriei, Teodor Tirla, cu un consilier local şi cu fostul secretar, a fost trimis în judecată de Parchetul Beiuş pentru falsificarea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care mai multe terenuri ale Asociaţiei Urbariale Tărcaia au fost trecute ilegal în proprietatea comunei, ca apoi să ajungă la apropiaţi ai edilului.

Condamnaţi iniţial la închisoare cu suspendare, toţi cei patru au fost achitaţi în final, în octombrie 2013, de Curtea de Apel Oradea. Verdictul l-a pronunţat un complet condus de judecătorul Antik Levente (stânga), a cărui familie este din zonă, cu o motivare succintă: inculpaţii nu aveau antecedente, recunoscuseră parţial faptele, iar partea păgubită îşi recuperase terenurile, pe alte amplasamente.

Unul dintre judecători a formulat opinie separată, arătând că inculpaţii, toţi funcţionari publici, "au acţionat concertat pentru prejudicierea Asociaţiei Urbariale Tărcaia", iar recunoaşterea parţială a faptelor şi lipsa antecedentelor nu pot justifica o achitare. Cu toate acestea, majoritatea completului a decis contrariul, iar inculpaţii au scăpat cu amenzi administrative de câte 1.000 lei.

În prezent, fratele magistratului, Antik Zsolt, este ajutor şef de post în Tărcaia, iar firma Antik Contexpert SRL, patronată de soţia judecătorului, Cristina Antik (dreapta), asigură serviciile de contabilitate pentru Primăria Tărcaia. Contractul, în valoare de 72.000 lei, a fost atribuit direct de către primarul Ille, în august 2024, pentru o perioadă de un an. Simple coincidenţe...