De 6 ani, Fondul de Rezervă al Guvernului a devenit sacul lui Moş Crăciun, din care premierii, începând cu Călin Popescu Tăriceanu şi continuând cu Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu, au cadorisit primarii "merituoşi". Mai precis pe cei ai propriilor partide cărora, fiindcă aveau datorii ori trebuiau să cofinanţeze proiecte, le-au alocat diverse sume din rezerva destinată acoperirii unor cheltuieli neprevizibile, pentru situaţii de calamităţi naturale.
După ce Boc a transformat procedeul într-o adevărată recompensă pentru primari şi parlamentarii care trebuiau să stea cuminţi în bănci ca să nu voteze la moţiunile de cenzură, în scurtul său mandat MRU a mărit miza peste toţi predecesorii. Imediat după instalare, actualul premier Victor Ponta a dat însă comanda "la stânga-mprejur", obligând primarii să restituie banii necheltuiţi, cu argumentul că fuseseră alocaţi pe criterii politice. Revoltaţi, edilii au deschis procese pe care, acum, încep să le câştige unul după altul, şi - odată cu ele - şi dreptul de a reprimi sumele "confiscate". Cei din Bihor sunt primii care au obţinut sentinţe favorabile...
Fără număr...
În doar două luni cât a ocupat Palatul Victoria, Mihai Răzvan Ungureanu a reuşit ca prin HG 255 din 3 aprilie 2012 să aloce din Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia sa fabuloasa sumă de 648,233 milioane lei pentru 1.657 de primării. Destinaţia sumelor, din care peste 85% reveneau edililor PDL, UDMR şi UNPR, era plata arieratelor pentru lucrările de care au beneficiat şi pe care nu le achitaseră, precum şi cofinanţarea unor proiecte cu fonduri externe nerambursabile.
Din totalul de aproape 650 milioane lei, în Bihor au ajuns 19,575 milioane, din care 18,758 milioane pentru 55 de primării PDL şi UDMR, iar 1,4 milioane pentru 9 unităţi administrativ-teritoriale conduse de PNL, PSD şi PC. Cei mai mulţi bani (1,4 milioane lei, cât toţi edilii din opoziţia de atunci la un loc) i-a primit Marghita, iar cea mai mică sumă (numai 0,04 milioane lei) a fost alocată Oradiei.
Banii înapoi!
În aceeaşi lună, însă, Guvernul MRU a căzut, iar la 8 mai noul premier Victor Ponta a emis OG 15, "privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor de sănătate şi al finanţelor publice". Sub inofensiva denumire, actul obliga primăriile să înapoieze toate sumele primite prin HG 255 şi necheltuite. Cum era de aşteptat, măsura i-a revoltat cel mai mult pe primarii PDL, mai ales că nu avuseseră timp să "toace" banii atât de repede, în nici o lună de zile. În plus, arătau edilii, fondurile oricum nu acopereau nevoile, şi doar reparau nedreptăţile făcute de consiliile judeţene controlate de PNL şi PSD, care îi vitregiseră la împărţirea bugetelor judeţene.
În Bihor, singura comună care a reuşit să cheltuie toţi banii de la MRU a fost Borodul. "Toţi cei 640.000 lei i-am dat pentru plata lucrărilor de extindere a reţelelor de apă şi pentru modernizarea şcolii, aşa că mie nu au ce să-mi ia", declara astă-primăvară primarul Sorin Sarca, adăugând că mai avea în derulare 6 proiecte de 15 milioane euro pentru care nu avea cofinanţare. "Banii abia ne-au ajuns pe-o măsea", spunea primarul.
"O porcărie"
În schimb, alţi colegi au fost loviţi rău. Primarul Marghitei, Dorel Talpoş, nu a reuşit să cheltuie nici măcar un leuţ din cele 1,4 milioane, chiar dacă oraşul era plin de datorii. "Nu am apucat să cheltui nimic, pentru că în aprilie a trebuit să facem o rectificare de buget şi am programat cheltuirea banilor pe luna mai", explica Talpoş, care voia să plătească reabilitarea Liceului Horvath Janos şi a unor drumuri.
"O porcărie!", aşa eticheta măsura Guvernului Ponta şi primarul Şteiului, Ioan Lucaciu, care primise de la MRU 550.000 lei. "Am cheltuit numai 110.000 lei pentru că nu m-am gândit că o să pierdem banii", zicea Lucaciu, adăugând că suma căpătată era oricum o picătură într-un ocean: "La câte proiecte derulăm şi câte lucrări avem încheiate şi neplătite, aveam nevoie nu de 550.000 de lei, ci de 2 milioane!".
Ameninţări la Guvern
Încă din primăvară, liderii PDL, în frunte cu preşedintele Vasile Blaga, şi-au încurajat primarii să deschidă procese pentru a nu restitui sumele necheltuite. În Bihor, acţiunea a fost coordonată de secretarul general adjunct al filialei, Adelina Coste (foto), care la finele lunii mai, în plină campanie pentru alegerile locale, anunţa că edilii PDL-işti au depus la Curtea de Apel cereri de chemare în judecată a Guvernului şi Ministerului Finanţelor, cerând ca trezoreriile să nu mai blocheze conturile primăriilor ce refuzau înapoierea banilor.
"Nu s-a ţinut cont că în judeţe anumite primării nu au primit timp de 4 ani bani pentru lucrări şi pentru confinanţarea unor proiecte europene. Noi avem un dubiu serios asupra legalităţii Ordonanţei", argumenta Coste într-o conferinţă de presă la sediul PDL Bihor, criticând faptul că OG 15 nu a fost supusă dezbaterii publice, deci nu respecta principiul transparenţei decizionale, pe lângă că încălca dreptul cetăţenilor de a beneficia de sumele respective.
Procese după model
Luna aceasta, au început să se încheie primele procese intentate de primăriile care aveau edili democrat-liberali (Cărpinet, Criştioru de Jos, Căbeşti, Bunteşti, Săcădat, Olcea, Husasău de Tinca, Gepiu, Marghita şi Nucet). Cea dintâi a primit câştig de cauză, pe 16 octombrie, comuna Cărpinet, după care săptămâna trecută au urmat Bunteşti şi Căbeşti, ultima având - culmea - după alegerile locale un primar liberal, care va beneficia astfel de acţiunea predecesorului său pedelist.
În toate cazurile, spune Adelina Coste, procesele au urmat acelaşi tipic şi au vizat aceleaşi revendicări. "Am cerut întâi suspendarea aplicării OG 15, dar acest lucru ne-a fost respins pe motiv că legea contenciosului administrativ nu permite atacarea unei Ordonanţe de Guvern, aceasta fiind un apanaj al Avocatului Poporului. De asemenea, am cerut anularea aplicării OG şi obligarea Ministerului Finanţelor la acordarea de despăgubiri echivalente cu sumele primite, rămase necheltuite şi "confiscate" de Guvernul Ponta, ceea ce ni s-a aprobat, precum şi obligarea Guvernului de a nu mai emite acte administrative prin care să se pună în aplicare prevederile Ordonanţei", spune jurista PDL Bihor.
Primăria Cărpinet primise de la MRU 380.000 lei, dar Guvernul Ponta a obligat-o să restituie 107.462 lei necheltuiţi, reprezentând datorii aferente lucrărilor recepţionate, plus 15.800 lei, cota de cofinanţare proprie pentru proiecte cu fonduri nerambursabile. "Am obţinut dreptul ca Primăria să reprimească aceşti bani după ce am convins judecătorii că fără ei comuna rămânea în continuare cu datorii neachitate şi era nevoită să abandoneze şi proiectul pentru infrastructura de apă", spune Coste, care se aşteaptă ca luna viitoare, cel târziu, să câştige procesele şi celelalte primării. "Acţiunea este o premieră, fiindcă de acum înainte, orice Guvern va aloca fonduri pentru administraţiile locale, nu va mai putea veni un alt Guvern care să le ia banii înapoi", mai arată jurista PDL Bihor.
Ceea ce, în fond, e un precedent şi, în acelaşi timp, un avertisment pentru următoarele guverne, indiferent de culoarea lor. În fond, o ştiu şi copiii: "mere, pere în panere, ce se dă nu se mai cere"...
REVANŞĂ
Ţi-a dat Judeţul? Nu mai iei de la Guvern!
În ultimii ani, bugetele publice au devenit pur şi simplu portocalii, verzi, roşii ori galbene, în funcţie de cine le-a împărţit. Astfel, din Fondul de Rezervă al Guvernului se împărţeau bani pentru primarii PDL nedreptăţiţi de consiliile judeţene conduse de PNL şi PSD, iar acestea, în schimb, îşi favorizau edilii tot pe motiv că nu primiseră nimic de la Guvern.
În această logică, Guvernul Boc a alocat anul trecut în octombrie 2,1 milioane lei pentru 25 de primării din Bihor. Primarii PDL au primit atunci 1,6 milioane lei, UDMR-iştii - 0,79 milioane, iar liberalii şi pesediştii doar 0,12 milioane lei.
La fel de inechitabilă a fost şi ultima împărţeală făcută anul trecut de CJ Bihor din cotele ce-i reveneau din TVA şi impozitul pe venit. Din 10,75 milioane lei, primarilor PNL le-au fost alocate 5,15 milioane lei, UDMR-iştilor 4,42 milioane, edilii PDL au primit abia 0,39 milioane, iar PSD-iştii 0,24 milioane.