Derulată miercuri la Aleşd în prezenţa a 14 primari şi a unor simpli cetăţeni din comunele învecinate, reuniunea de luna aceasta a Colegiului Prefectural, prima de după alegerile locale şi legislative de anul trecut, a prilejuit oamenilor mai multe reproşuri la adresa unor instituţii despre care au afirmat că nu îşi fac treaba cum ar trebui.
Fără cadastrare, adio investiţii
După ce directorul executiv al Administraţiei Bazinale de Ape Crişuri, Dorel Dume, a povestit despre obiectivele de investiţii avute în vedere în acest an, primarul comunei Aştileu a criticat faptul că ABA nu face cadastrarea terenurilor pe care le deţine în zonă, ceea ce implicit determină imposibilitatea ca aceeaşi „firmă” a statului să nu facă nici necesarele investiţii pentru amenajările hidrografice.
„Nu se face cadastrarea”, a spus Ionuţ Lazăr (foto), edilul din Aştileu, Dume răspunzându-i că ABA „nu poate face întabularea terenurilor decât cu bani de la buget”, pe care însă nu îi primeşte, fapt care face ca doar 5% din proprietăţile ABA să fie evidenţiate ca atare.
În discuţie a intervenit şi şeful Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bihor, Călin Ivan Leţ, care le-a amintit primarilor că îşi pot înscrie comunele în Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, pentru cadastrarea gratuită a terenurilor de pe raza acestora, anul trecut de acest program beneficiind trei comune, iar în alte patru lucrările fiind în derulare.
Problema e, însă, au replicat primarii, că programul înseamnă „doar vorbe”, de vreme ce prin Oficiul de Cadastru statul plăteşte topografii cu doar 60 lei pentru lucrările pentru cadastrarea unei parcele, în timp ce tariful pe piaţa liberă este de 500-600 lei minimum, astfel că specialiştii nu vor să contracteze lucrările. „Primăriile ar trebui să aibă posibilitatea să cofinanţeze diferenţa, pentru că la banii aceştia nu vine nimeni”, a spus şi edilul din Aleşd, Ioan Todoca.
Urmarea? Fără cadastrare, instituţiile publice nu pot face investiţii, oricât de necesare ar fi, iar în cazul celor hidrografice efectul este inundarea unor zone întinse din mai multe comune. „Trebuie să vă adresaţi distinşilor parlamentari, să schimbe legea”, le-a sugerat primarilor prefectul Claudiu Pop.
Măcar să se prefacă!
Oamenii s-au arătat de-a dreptul revoltaţi şi de pasivitatea Poliţiei faţă de autorii unor furturi sau alte infracţiuni ori contravenţii săvârşite atât de ţigani în zona Lugaşu de Jos, cât şi de alte persoane, în comuna Brusturi, de pildă.
Un cetăţean s-a plâns că pe terenul său agricol cineva şi-a făcut saivan de oi, iar ţiganii îşi trimit animalele să pască, iar când s-a adresat şefului de post din Lugaş acesta i-a spus că nu are ce face.
„Şi la noi sunt o grămadă de furturi nesoluţionate de Poliţie. Poliţistul spune că nici nu are rost să înregistreze reclamaţiile, că nu are ce să le facă hoţilor, şi nici nu le înregistrează. Oamenii vin la Primărie să se plângă”, a spus primăriţa din Brusturi, Livia Bârlău (foto), reproşându-i noului şef al Poliţiei Bihor, comisarul şef Alin Haniş, prezent în sală, că „măcar să simulăm (n.r. – activitatea) dacă măsuri nu luăm!”.
Haniş a susţinut că nu avea cunoştinţă despre problemele sesizate, promiţând că se va documenta, în timp ce prefectul Pop a cerut atât Poliţiei, cât şi Jandarmeriei, să-şi facă treaba, „mai ales că vine vremea recoltelor”.
Jaf fără răspuns
O altă instituţie care strâneşte supărarea oamenilor este Garda Forestieră, iar motivul cam acelaşi: nu-şi îndepineşte menirea pentru care angajaţii sunt, totuşi, foarte bine plătiţi. Astfel, consilierul local Aurel Secară, din Lugaşu de Jos, a atenţionat asupra faptului că de aproape 6 ani localnicii au dat în vileag furturile de lemne săvârşite de Ocolul Silvic privat care le-a gestionat pădurea, fără însă ca fostul Inspectorat Teritorial Silvic să se fi implicat în sancţionarea vinovaţilor.
„Au fost pline ziarele cu informaţii despre această problemă, deschideţi site-ul ebihoreanul şi vedeţi, dar nu e corect ca o instituţie publică să nu se autosesizeze”, s-a adresat bărbatul şefei Gărzii Forestiere, Maria Antal (foto). „Când ne daţi un răspuns la ce s-a întâmplat? De un an şi jumătate am fost la dumneavoastră în birou şi v-am explicat situaţia şi nici acum nu ne-aţi dat un răspuns! Ocolul privat între timp s-a şi desfiinţat, iar noi suntem purtaţi în judecăţi că am spus cum s-a furat lemn”, a acuzat-o omul pe Antal.
Reacţia şefei Gărzii Forestiere a fost şocantă: „Când aţi fost la mine aţi lăsat vreo sesizare?”, l-a întrebat ea pe bărbat, la final promiţând că „o să mă informez şi o să vă comunic”. Dar şi asta numai după intervenţia prefectului, care i-a dat ultimatum ca în cel mult o lună să răspundă nu doar lugăşenilor, ci tuturor bihorenilor care au reclamat furturi masive din păduri comise de către sau cu complicitatea celor puşi să le păzească.
Pe de altă parte, oamenii s-au plâns şi că parlamentarii pe care i-au ales în decembrie nu au mai mers să stea de vorbă cu ei, să le afle problemele şi să propună legi care să permită rezolvarea lor.