Managementul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea a fost predat marţi, oficial, de către preşedintele CJ Bihor Radu Ţîrle Consiliului Local Oradea, reprezentat de primarul Ilie Bolojan, în baza strategiei comune privind reformarea sistemului sanitar din judeţ elaborată în această vară de cele două administraţii şi adoptată prin vot de consilieri, după ce luna trecută ambele Consilii au emis hotărâri privind transferul unităţii, iar Guvernul l-a aprobat prin HG 529/2010.

Transfer, dar colaborare

"Săptămâna următoare, comisia de predare numită de preşedintele Consiliului Judeţean, împreună cu comisia de preluare numită de primarul municipiului Oradea vor întocmi şi inventarul de predare-primire a patrimoniului spitalului, operaţiunea propriu-zisă urmând a intra în vigoare pe 1 ianuarie 2011, pentru evitarea complicaţiilor birocratice", a anunţat, marţi, primarul Ilie Bolojan, după semnarea protocolului de predare-primire.

Primarul a mai spus că, "deşi Primăria va deţine şi va răspunde de managementul Spitalului Judeţean, strategia de dezvoltare a unităţii se va face în continuare în acord cu Consiliul Judeţean", iar preşedintele CJ, Radu Ţîrle, a adăugat că instituţia pe care o conduce va include în bugetul pe anul 2011 alocarea unor sume către municipalitatea orădeană în mod expres pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile Spitalului Judeţean pe anul viitor.

Tot ca o dovadă a colaborării dintre cele două instituţii, primarul Ilie Bolojan a anunţat că va păstra în funcţie, până la organizarea unui concurs, echipa de conducere numită de preşedintele CJ în luna iulie, formată din managerul Carmen Pantiş, directorul medical Călin Hozan, cel de îngrijiri medicale Florin Rob şi directorul economic Emil Muţ Popovici.

"Mare nu înseamnă tare"

În ce priveşte schimbările pe care municipalitatea le va face la Spitalul Judeţean, primarul a anunţat că "restructurarea unităţii trebuie făcută obligatoriu" şi a precizat că "până la finele anului viitor" numărul de paturi al unităţii va fi redus de la 813 la 510, ceea ce va determina şi reducerea pe măsură a personalului TESA. Până în prezent au fost reduse 23,5 posturi TESA, economia realizată astfel fiind de 50.000 lei lunar.

Spusele primarului cu privire la restructurare au fost întărite de directorul medical Călin Hozan, care a afirmat că "un spital tare nu înseamnă neapărat un spital mare", şi că performanţele actului medical pot fi depăşite printr-o mai bună utilizare a paturilor, nu prin păstrarea tuturor celor existente.

Ilie Bolojan a afirmat că municipalitatea nu are intenţia de a concedia infirmiere şi asistente ci, "eventual vom face transferuri de personal mediu sanitar de la o secţie la alta", restructurarea fiind făcută în principal prin comasări de secţii şi compartimente şi prin transferul unor paturi la Spitalul Municipal.

În schimb, a spus primarul, "este posibil să se renunţe la acei medici care nu-şi realizează nici salariile". Bolojan a refuzat să dea nume, dar pentru înţelegerea situaţiei a fost completat de viceprimarul Gheorghe Carp. "Avem, de pildă, un medic care în opt luni nu a avut destule internări şi nu suficiente consultaţii nici cât să-şi primească salariul, iar când am verificat dacă munceşte la ambulator i-am găsit cabinetul închis în timpul programului şi pacienţii aşteptând degeaba pe coridor. Mai merită un asemenea medic menţinut în spital?", a exemplificat Carp.

Sărăcia, tratată cu disciplină

Primarul Oradiei a mai adăugat că, începând din 1 ianuarie, fiecare secţie din spitalele preluate de municipalitate (adică Spitalul Judeţean, Spitalul Municipal, cel de Obstetrică-Ginecologie, cel de Neurologie şi Psihiatrie, precum şi cel de Pneumoftiziologie) va avea propriul buget de venituri şi cheltuieli, în care fiecare şef de secţie va fi obligat să se încadreze. Pentru aceasta, a spus Bolojan, medicii vor fi încurajaţi să evite internarea pacienţilor care pot fi trataţi în ambulator, mai ales că responsabilii Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate Bihor "ne-au anunţat vineri că nu au bani să ne asigure fondurile până la finele anului", decontarea de la CAS a serviciilor efectuate de spital fiind în acest moment abia la nivelul lunii august.

În această chestiune, Bolojan a fost completat de managerul Spitalului Judeţean, Carmen Pantiş, care a anunţat că CAS Bihor are faţă de spital datorii de 150 miliarde lei vechi, în timp ce unitatea trebuie să achite furnizorilor 98 de miliarde, din care 40 miliarde ieşite din termenul de scadenţă, ceea ce va atrage penalizări.

"În mod clar, succesul descentralizării depinde şi de alocaţiile de la CAS a unor sume suficiente şi, evident, dacă banii nu vin la timp, nu poţi impune nici furnizorilor condiţii foarte avantajoase", a mai spus primarul, subliniind că în prezent "furnizorii îşi includ în preţuri riscul de a nu fi plătiţi la timp", ceea ce menţine cercul vicios în finanţarea spitalelor.

Primarul Ilie Bolojan a mai spus că este conştient că există angajaţi din sistemul sanitar care "nu se bucură" de schimbări, dar "sunt măsuri pe care suntem obligaţi să le luăm, şi cu cât le luăm mai repede, cu atât costurile vor fi mai mici".