Municipalitatea orădeană a comandat firmei olandeze PosadMaxwan un studiu de regenerare urbană a cartierului Rogerius. Acest proiect pilot se referă la zona delimitată de Bulevardul Dacia, strada Moldovei, parcul Olosig şi zona Liceului Teoretic Lucian Blaga.

"Cum vă place?"

Studiul, pentru care municipalitatea va plăti 96.850 lei plus TVA, va trebui să cuprindă o analiză a situaţiei de fapt, să propună o viziune de regenerare urbană şi să prezinte instrumentele pe termen scurt şi lung de care Primăria să poată uza pentru dezvoltarea "sănătoasă" a zonei.

"Suntem în etapa în care trebuie să stabilim acea zonă cheie din centrul cartierului Rogerius care va fi proiectată, analizată în detaliu astfel încât să putem începe lucrările în viitorul apropiat", a declarat viceprimarul Mircea Mălan, joi, în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit edilului, pentru calitatea de centru de cartier concurează zona intersecţiei străzilor Transilvaniei şi Corneliu Coposu, a Bulevardului Dacia cu strada Transilvaniei şi cea din jurul Liceului Teoretic Lucian Blaga şi a Grădiniţei 20.

Orădenii sunt chemaţi să se pronunţe până pe 16 iulie printr-un chestionar care poate fi completat online sau pe hârtie la asociaţiile de proprietari.

Aceştia vor trebui să răspundă la întrebările: "Care este locul sau strada ta preferată din cartierul Rogerius?", "Care este problema cu care te confrunţi mai des în cartierul Rogerius?" şi "Care este locul cel mai important pe care ți l-ai dori realizat sau schimbat în cartierul Rogerius?".

Cu bune şi rele...

Urbaniştii olandezi vor folosi rezultatele chestionarului pentru creionarea unui proiect de regenerare urbană a cartierului. Studiul, contractat în mai, va trebui predat la finalul lunii august.

Reprezentanţii municipalităţii speră să primească cele mai bune soluţii din partea firmei contractate. Olandezii au studiat deja zona. "Avem 45% din zonă cu spaţiu verde, ceea ce nu ar părea la prima vedere, dar acesta nu e utilizat la capacitate. Traseele pietonale nu sunt clar definite, dar în schimb stăm bine cu locurile de parcare. Există o parcare la trei locuitori, iar suprafaţa afectată de locuri de parcare şi drumuri este 26%", a declarat Mălan.

Urbaniştii au reţinut şi o parte din "lipsurile" cartierului. "Printre elementele negative din studiu se numără faptul că nu există spaţiu dedicat culturii şi artei şi nu există un mall, având în vedere densitatea populaţiei de aici", a spus edilul.

Studiul comandat va sta ulterior şi la baza unui regulament privind modul în care trebuie să arate strada Corneliu Coposu şi condiţiile de îndeplinit de către firmele care mobilează galeria comercială formată de-a lungul timpului la parterul blocurilor.