Primăria Oradea se va împrumuta cu încă 100 de milioane de lei pentru investiții ce ulterior vor fi decontate în mare parte din fonduri europene, prin Programul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă.
PSD: Ne îndatorăm prea mult
Consiliul Local a aprobat joi contractarea liniei de credit, cu voturile consilierilor PNL, în vreme ce reprezentanţii opoziţiei PSD s-au abţinut.
În cadrul ședinței, pesediştii au reluat ideile colegului lor Florian Sîrca, vicepreşedintele PSD Bihor, care a atacat joi, printr-un comunicat de presă, intenţia municipalităţii orădene de a contracta un nou credit.
Social-democraţii au reclamat că oraşul s-a îndatorat prea mult şi va fi, timp de trei ani consecutiv, aproape de nivelul maxim de îndatorare permis de lege, de 30%.
„De la momentul apariţiei fondurilor europene situaţia financiară a municipiului Oradea nu a fost niciodată atât de slabă. Nu îmi aduc aminte de o estimare în care timp de trei ani consecutiv gradul de îndatorare al oraşului să fie aproape 30%", a spus consilierul PSD, Adrian Madar.
Fost director de bancă, social-democratul a definit starea financiară a municipiului cu sintagma „abia ţinem capul deasupra apei”.
Primăriile şi falimentul
În ciuda acestui fapt, Madar este convins că municipalitatea orădeană va găsi o bancă dispusă să o crediteze. „Am fost mulţi ani de zile director de bancă şi cred că vor veni bănci (n.r. la viitoarea licitaţie organizată de Primărie pentru contractarea creditului) care vor oferi aceşti bani", a spus pesedistul. Madar a recunoscut că "în istoria României nu a fost nicio primărie care să nu îşi achite datoriile faţă de o bancă".
Primarul Florin Birta a apărat poziţia municipalităţii, invocând chiar argumentul consilierului. „Într-adevăr nu sunt primării care să aibă datorii (n.r. neplătite) la bănci. O bancă nu acordă împrumut oricui", a spus edilul, care a insistat că „dacă situaţia municipiului Oradea ar fi atât de dezastruoasă (n.r. precum au descris reprezentanții PSD) vă garantez că nicio bancă nu ar vrea să ne acorde împrumuturi".
Final de ciclu bugetar european
Primarul Florin Birta a făcut o comparaţie între anul 2016, de la finalul precedentului ciclu de finanţare europeană, şi anul 2023, în care situaţia este similară.
În ambele cazuri, municipalitatea a fost nevoită să se crediteze pentru a acoperi partea sa de cofinanţare şi a asigura sumele necesare derulării proiectelor până la decontarea lucrărilor din fonduri europene. „În anul 2016, gradul de îndatorare al Oradiei a fost de 46,2%. Ce spuneau oamenii atunci? Că Primăria este în colaps şi aşa mai departe...", a afirmat Birta.
Acesta a continuat arătând că "în anul 2017 (n.r. după decontarea lucrărilor din fonduri europene) gradul de îndatorare a început să scadă".
În schimb, conform estimărilor municipalităţii, în perioada 2023 – 2025 gradul de îndatorare al oraşului va fi de 29,90%, chiar sub pragul maxim permis.
Merită însă precizat că la calculul gradului de îndatorare municipalitatea s-a raportat la veniturile proprii ale oraşului din acest an, în condiţiile în care se aşteaptă ca în 2023 acestea să fie mai mari cu 25% ca urmare a creşterii veniturilor din IVG. În plus, gradul de îndatorare de 30% poate fi depășit în cazul în care creditele sunt luate pentru plata lucrărilor care vor fi decontate ulterior din fonduri europene.
PNRR, de neratat
Primarul a arătat că, spre deosebire de ciclul financiar european precedent, Oradea are la dispoziţie o nouă sursă de finanţare pe care nu poate să o rateze. „Pe lângă perioada de finanţare europeană din 2021, mai avem o sursă până atunci necunoscută: Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă", a explicat Birta.
Primarul a avut şi un argument concret. „Ce să facem cu spitalul (n.r. viitorul spital de boli infecțioase și pneumologie) în valoare de 130 milioane euro, la care trebuie să cofinanţăm cu 5%? Trebuie să îl facem pe fonduri europene", a spus Birta.
În plus, acesta a argumentat arătând că în ultimii zece ani, investiţiile municipalităţii au crescut treptat de la 20,5 milioane euro în 2013, din care 50% din credite nerambursabile, la 105,6 milioane euro în 2022 din care 47% din fonduri nerambursabile.
"Acesta a fost dezastrul în Oradea...", a comentat ironic Birta.
Pe ce merg banii
Conform hotărârii de Consiliu Local de joi, Oradea va contracta o linie de creditare în valoare de 100 milioane lei, pentru cofinanţarea a trei obiective pentru care a obţinut finanţare prin PNRR.
Municipalitatea are deja contractele de finanţare semnate, va trebui să implementeze proiectele, iar apoi să le deconteze din bani europeni.
Proiectele, în valoare totală de 263,1 milioane lei, vizează trecerea cartierului Nufărul pe încălzire cu un mixt de apă geotermală (108,5 milioane lei), amenajarea unui parc fotovoltaic în strada Matei Corvin (81,4 milioane lei) şi construcţia centrului de transport intermodal din Episcopia Bihor (73,2 milioane lei).
Primăria Oradea va contracta împrumutul cu o perioadă de tragere de doi ani în funcţie de necesar şi o perioadă de rambursare de opt ani de la încheierea perioadei de tragere.
