Scumpirea materialelor de construcţii bagă în criză bugetul Oradiei. Ordonanţa 15 privind actualizarea contractelor de lucrări în derularea cu valoarea indexată a materialelor dă frisoane conducerii Primăriei.
"Încă facem calcule, dar s-ar putea ca efortul financiar al oraşului să crească cu circa 12 milioane euro, bani pe care în acest moment nu avem de unde să îi punem", spune primarul Florin Birta.
Criză după criză
O nenorocire nu vine niciodată singură. Criza sanitară declanşată anul trecut de pandemie a fost urmată anul acesta de cea a materialelor. Îngrijorate că în cazul unui nou lockdown ar rămâne fără materii prime, marile companii au făcut comenzi masive pentru a-şi securiza viitoarea producţie. Cererea mare a făcut, normal, ca preţurile să explodeze.
Încă din vară Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii a cerut Guvernului să intervină pentru că firmele nu îşi pot onora contractele. ARACO arăta că în primul trimestru al anului oţelul s-a scumpit cu 70%, polietilena cu 40%, bitumul cu 15%, lemnul cu 20%, cimentul cu 10%, iar carburanţii cu 34%.
În plus, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică a crescut în august la 5,3% din cauza scumpirilor la energia electrică (24,65%), gaze (20,55%), combustibili (14%) şi altele.
Cum constructorii ameninţau cu oprirea lucrărilor, pe 3 septembrie Guvernul a adoptat OG 15/2021 ce permite actualizarea valorii lucrărilor rămase de executat cu indicele preţurilor comunicat lunar de INS. "Fără această soluţie, multe dintre construcţiile publice începute - şcoli, spitale, sisteme de apă şi canalizare - ar risca să nu fie terminate", a argumentat ministrul Dezvoltării, bihoreanul Cseke Attila (foto).
"Va reduce din pierderi"
Publicată în Monitorul Oficial pe 3 septembrie, Ordonanţa le-a dat constructorilor posibilitatea ca în 15 zile să ceară indexarea valorii lucrărilor rămase de executat cu indicii comunicaţi de INS. Indexarea se aplică contractelor finanţate din bugetul local, bugetul central sau fonduri europene şi vizează exclusiv costul materialelor.
Constructorii nu au aşteptat să fie invitaţi de două ori. "Dacă nu venea Ordonanţa ne-ar fi fost imposibil să terminăm lucrările începute. De parcă nu ajungea scumpirea materiilor prime, furnizorul de energie electrică ne-a anunţat dublarea preţului curentului, de la 250 lei pe Mwh la 550 lei pe Mwh, ceea ce va duce la o scumpire drastică a asfaltului", spune directorul societăţii Gavella, Gheorghe Vajai.
Constructorul a depus cerere de indexare a tarifelor, la fel ca toate firmele din domeniu. "Chiar dacă banii vor întârzia, măcar îi vom primi", spune directorul Drumuri Bihor, Dorel Crăciun.
Antreprenorii nu îşi fac însă iluzii. "La cum am calculat, ar fi vorba de o ajustare a preţului de circa 12%. Aceasta, chiar dacă nu ne asigură profit, măcar va reduce din pierderi", spune directorul Abed Nego, Marius Ionaşcu (foto).
Un minus de 63 milioane lei
Binevenită pentru constructori, Ordonanţa le dă fiori reci beneficiarilor, adică instituţiilor publice. "La un buget de investiţii de 300 milioane lei, o majorare a costurilor cu 11%, cât estimăm, ar însemna încă 33 milioane lei. Sperăm să nu se ajungă însă aici. Lucrările noastre sunt destul de avansate şi a rămas puţin de plătit", spune vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Mircea Mălan.
În schimb, primarul Oradiei, Florin Birta (foto), este cât se poate de neliniştit. Municipalitatea mai are de plată 485 milioane lei pentru 150 contracte în derulare. "Estimările noastre prevăd o indexare de circa 63 milioane lei. Din această sumă 24,5 milioane lei vor trebui plătite de oraş, pentru că sunt reabilitări de străzi făcute pe bugetul local, cam 1,5 milioane lei va avea de acoperit bugetul central pentru programul Căldură şi confort, iar 37 milioane lei vor fi costurile suplimentare pe proiectele europene", spune Birta.
Primărie, caut bani!
Cum după aprobarea unui proiect finanţatorul european refuză să suplimenteze bugetul deja alocat, dacă şi Guvernul refuză să acopere diferenţele, nota de plată a oraşului ar putea urca la 61,5 milioane lei, echivalentul a 12,4 milioane euro.
"Sperăm că lucrările din fonduri europene vor fi indexate de la bugetul central, pentru că altfel vom avea de plătit echivalentul a 40% din investiţiile bugetului local", spune Birta. Concret, asta ar însemna aproape o înjumătăţire a lucrărilor din venituri proprii în cursul anului viitor.
Adică bani din care s-ar putea reabilita un bulevard chiar mai lung decât Nufărul - Cantemir sau s-ar putea construi parcările de la Spitalul Judeţean şi de la Catedrala Ortodoxă din Centrul Civic...