Primarii din Bihor, obligaţi să pună asistaţii la curăţarea localităţilor, altfel vor fi amendaţi. Consiliul Judeţean le cumpără de la mănuşi de lucru până la motocositori

Prefectura, Consiliul Judeţean şi Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială au încheiat un protocol în baza căruia beneficiarii venitului minim garantat şi alocaţiilor pentru susţinerea familiilor apţi de muncă vor fi obligaţi să contribuie la ecologizarea localităţilor, primarii să le planifice munca, sub sancţiunea de a fi amendaţi, iar CJ Bihor să le ofere materiale şi echipamente de lucru.

Jumătate, apţi de muncă

Preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, a declarat într-o conferinţă de presă pe care a susţinut-o vineri împreună cu prefectul Dumitru Ţiplea că, în contextul planului adoptat la finele anului trecut pentru ecologizarea localităţilor bihorene, a analizat informaţiile furnizate de AJPIS privind beneficiarii de venit minim garantat (VMG) şi alocaţii pentru susţinerea familiei (ASF) din judeţ, constatând că anul trecut au existat lunar între 3.000 şi 3.200 astfel de persoane, pentru care statul plăteşte ajutoare de peste 17 milioane lei.

Din acest total, 1.600 persoane sunt apte de muncă, fiind obligate să lucreze în folosul comunităţii, şi ca atare vor trebui să presteze activităţi de acest fel pentru a curăţa marginile drumurilor şi alte terenuri unde năpădite de pungi, PET-uri, vegetaţie etc.

În ce priveşte cealaltă jumătate a beneficiarilor de VMG şi ASF, a precizat Bolojan, cam tot 1.600 persoane au certificate medicale eliberate de medici de familie, potrivit cărora suferă de diverse afecţiuni care le împiedică să muncească. În unele comune, precum la Tinca, în mod bizar, toţi beneficiarii de ajutoare deţin "scutiri", "ceea ce invalidează o anumită teorie a probabilităţilor", după cum s-a exprimat, ironic, Bolojan, cu referire la largheţea cu care medicii au eliberat certificatele.

"Campioni" la ajutoare

Potrivit datelor furnizate jurnaliştilor, cei mai mulţi beneficiari de VMG şi ASF din Bihor sunt în comuna Lugaşu de Jos (3,06% din populaţie, 112 persoane dintr-un total de 3.659 locuitori), în alte 29 de comune existând cel puţin 15 persoane care primesc ajutoare sociale, iar ponderea acestora variază între 0,48% şi 3,06% din totalul locuitorilor.

Comparativ cu alte judeţe din regiunea Nord-Vest, Bihorul este pe locul 5 din 7 după numărul beneficiarilor de ajutoare apţi de muncă: Satu Mare are 3.400 beneficiari apţi de muncă, Sălajul 3.100, Maramureşul 2.600, Clujul 1.800, în timp ce mai puţini are doar Aradul (1.500 apţi de muncă) şi Bistriţa Năsăud (1.000).

Alte zone ale ţării, conform datelor puse la dispoziţie, sunt, ce-i drept, şi mai "bogate" în asistaţi, cum ar fi judeţele Dolj (13.624 beneficiari de VMG apţi de muncă), Buzău (9.971) ori Bacău (8.708 beneficiari apţi de muncă).

La bani mărunţi

Bolojan a analizat şi numărul orelor de muncă prestate de beneficiarii VMG şi ASF apţi de muncă din Bihor, spunând că aceştia ar trebui să execute anual în folosul comunităţilor peste 35.000 ore/muncă, ceea ce înseamnă că "aproximativ 220 persoane ar putea să lucreze zilnic în folosul comunităţilor, organizaţi de primării, şi ar trebui să se vadă rezultatele".

Preşedintele CJ Bihor a afirmat că "este de bun simţ să existe o planificare a muncii acestor persoane de către primării, astfel încât munca să se desfăşoare cu folos", dând şi un exemplu. "La Lugaşu de Jos ar trebui să desfăşoare o astfel de muncă, zilnic, între 15-20 persoane. Dacă aceşti oameni ar lucra la curăţarea şanţurilor, să culeagă pungi, PET-uri, să scoată scaieţii, munci care nu necesită calificare, lucrurile ar trebui să arate impecabil în comună", a spus Bolojan.

Planuri şi amenzi

În situaţia aceasta, preşedintele CJ a arătat că în baza protocolului încheiat cu Prefectura şi cu AJPIS, vor avea loc întâlniri cu primarii din Bihor care au minim 15 beneficiari de ajutoare sociale în localităţile pe care le conduc (în total 30 unităţi administrativ-teritoriale), aceştia urmând să facă "planuri de acţiune reale" pentru a-i pune la muncă, asigurându-le inclusiv protecţia muncii, echipamente de protecţie, de la mănuşi la veste reflectorizante, saci menajeri pentru adunarea deşeurilor, ba chiar şi motocositoare şi drujbe, pe care le poate cumpăra şi oferi CJ Bihor.

Ulterior, a spus Bolojan, echipe mixte formate din reprezentanţi ai Prefecturii şi AJPIS vor începe verificări în teren. "Unde se va constata că nu există planuri de muncă organizate de primării şi beneficiarii nu prestează orele de muncă, în prima etapă primăriile vor primi avertismente, în etapa a doua se va da amendă directă primarilor şi, în subsidiar, se suspendă plata sumelor către beneficiari. Scopul nostru nu este să scoatem oamenii de la plata ajutoarelor, dar moral şi legal este ca beneficiarii să desfăşoare orele de muncă la care sunt obligaţi. Sunt convins că, cu o bună organizare a beneficiarilor, vom vedea un progres important în ecologizarea judeţului Bihor în câteva luni", a afirmat Ilie Bolojan.

Preşedintele CJ Bihor a precizat că pentru toate aceste lucruri există cadrul legal de mulţi ani, "dar, din câte ştim, până acum nu a fost aplicat niciodată".

În galeria de documente puteţi consulta protocolul dintre Prefectura, Consiliul Judeţean şi AJPIS Bihor, lista comunelor cu cei mai mulţi beneficiari de ajutoare sociale, lista cu sumele plătite acestora anul trecut în judeţ şi comparaţii cu alte judeţe