Din iulie 2006 până în octombrie 2011, în fiecare lună, în ziua de salariu, cei 20 de funcţionari ai Primăriei Sălacea îi plăteau primăriţei Porsztner Sarolta o şpagă pentru că i-a ajutat să obţină un spor de 350 lei la salariu.
Dezvăluirea aparţine procurorilor, care au aflat povestea în urmă cu doi ani, iar zilele trecute, după finalizarea anchetei, au dispus trimiterea în judecată a femeii, pentru un număr record de fapte de luare de mită: 858!
Şantaj!
Porsztner Sarolta, 52 de ani, a devenit primăriţa comunei Sălacea în 2004 şi a pierdut funcţia în 2012, când la alegerile interne ale UDMR colegii au decis să-l susţină pe Horváth Béla, devenit atunci, la cei 24 de ani ai săi, cel mai tânăr primar din România.
Afacerile penale ale fostei primăriţe au ieşit la iveală, însă, abia trei ani mai târziu, în urma unui denunţ înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. "În calitate de primar al comunei Sălacea, în perioada 2004-2012, numita Porsztner Sarolta nu a semnat statele de plată pentru angajaţii Primăriei decât după ce a primit de la fiecare dintre aceştia câte 50 lei pe lună, sume obţinute prin şantaj şi ameninţare cu desfacerea contractului individual de muncă", se arăta în delaţiune.
Troc cu sindicatul
Cercetările au confirmat acuzele, însă doar în parte. Potrivit actului de acuzare înaintat Tribunalului Bihor, "trânteala" ar fi început în 2006, când funcţionarii din comună au aflat că, în baza unor modificări legislative, exista posibilitatea să primească un spor de 30% din salariul de bază, adică aproximativ 350 lei de persoană. Era vorba despre aşa-zisele "drepturi speciale" acordate la vremea respectivă tuturor funcţionarilor publici ca sporuri de fidelitate, pentru sănătate în muncă ori pentru ţinută, în completarea salariilor de bază modeste, ce variau între 700 şi 1.000 lei.
Sporurile se puteau acorda, însă, numai în baza unor hotărâri de Consiliu iniţiate de primari. Interpelată de funcţionari, Porsztner le-a acceptat solicitarea, dar nu pe gratis. Femeia voia la rându-i, o "majorare salarială", pe care însă nu o putea obţine legal. "Le-a transmis funcţionarilor Primăriei că din sporurile pe care urmau să le primească, fiecare să îi dea şi ei o sumă de bani cuprinsă între 25-30 lei. Cu toţii au fost de acord", se precizează în actul de acuzare.
Şpagă la plic
Urmarea? Pe 30 mai 2006, printr-un act adiţional la contractul colectiv de muncă, angajaţii obţineau dreptul de a beneficia de "un spor special pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii, în cuantum de 350 lei". Din luna următoare, în fiecare zi de salariu, din acest supliment, funcţionarii i-au plătit primăriţei aproape 10%, adică sume cuprinse între 25-30 lei. Banii erau strânşi într-un plic chiar de casierul Primăriei, Sándor Jószef Endre, care i-l preda apoi lui Porsztner.
Chestionaţi de procurori, majoritatea funcţionarilor au recunoscut că plăteau şpăgile lunare, confirmând totodată că banii erau "recompensă" pentru că şefa, la rându-i, le-a dat sporul la salarii. "Din declaraţiile martorilor audiaţi, angajaţi ai Primăriei Sălacea, rezultă că a existat o înţelegere verbală între aceştia şi primar", arată rechizitoriul.
Stop joc
Combinaţia a ţinut până în octombrie 2011, când auditorii Camerei de Conturi Bihor au stabilit că sporurile cu pricina fuseseră, de fapt, nelegale şi au dispus recuperarea pagubelor. Atât doar că, după un an, datoriile au fost şterse, ca urmare a unei amnistii fiscale decretate de Guvern.
Pentru Porsztner, atâta cât a durat, afacerea a fost bănoasă: procurorii au calculat că în perioada iulie 2006 - octombrie 2011 primăriţa a încasat 858 şpăgi, în valoare totală de aproximativ 25.000 lei, motiv pentru care acum a fost trimisă în judecată pentru luare de mită în formă continuată.
Tot în faţa instanţei a ajuns şi casierul Sándor Jószef Endre, acuzat de complicitate la luare de mită în formă continuată. "Inculpatul s-a ocupat de colectarea lunară a acestor sume de bani de la angajaţi, cu ocazia remiterii salariilor, şi de predarea lor primarului", se precizează în rechizitoriu.
"La cratiţă"
Dacă în faţa procurorilor Porsztner a refuzat să facă declaraţii, prevalându-se de dreptul la tăcere, fosta primăriţă s-a apărat, totuşi, în discuţia cu BIHOREANUL, respingând acuzele: "În viaţa mea nu am cerut de la nimeni niciun leu!". De altfel, UDMR-ista susţine că, de fapt, a ajuns victima propriului succes. "Când o femeie ajunge într-o funcţie de conducere, dacă lucrează bine şi mai are şi rezultate, unii au interesul să o scufunde. Eu ştiu doar că denunţul este al fostului viceprimar, în locul căruia am lucrat patru ani de zile", a zis Porsztner, referindu-se la liberalul Paul Costache, între timp plecat la muncă în străinătate.
Potrivit femeii, dosarul ar fi trebuit s-o oprească să candideze în 2016. "Am candidat ca independent şi am luat 37%, deci au mai fost oameni care au avut încredere în mine", zice ea, convinsă că în final i se va face dreptate la proces, de către judecători. Până atunci, însă, e nemulţumită de faptul că povestea este scoasă la lumină şi de BIHOREANUL. "O să scrieţi un articol unde o să fiu mânjită, murdărită bine. Dar probabil că pentru cei din comună n-o să fie ceva nou. Nu trebuia să mă bag niciodată în politică. Femeile trebuie să stea la cratiţă, că doar asta e ideea", a filozofat ea.
Convinsă, nu glumă, că toate problemele i se trag nu de la şpăgi, ci de la îndrăzneala de a-şi fi făcut o carieră într-o lume a bărbaţilor...
PRIMA ÎN TOP
Şpăgarul Pleşa, detronat
Cele 858 de şpăgi pentru care fosta primăriţă din Sălacea, Porsztner Sarolta, a fost trimisă în judecată de procurorii Parchetului Bihor constituie un record absolut în judeţ. Nu ca valoare, ci prin numărul de infracţiuni "contorizate".
Până la ea, cel mai mare număr de fapte de corupţie i-a fost imputat doctorului Ovidiu Pleşa (foto), de la Serviciul Expertiză Medicală al Casei de Pensii Bihor, trimis în judecată de DNA Oradea în ianuarie 2016 pentru 235 de şpăgi luate în schimbul deciziilor de pensionare.
Printr-o sentinţă controversată a Tribunalului Bihor, medicul a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii, dar verdictul final e aşteptat în curând de la Curtea de Apel Oradea.