Când pierzi, nu pierde lecţia, spune un proverb tibetan. Convins că a tras învăţăturile din eşecul referendumului pentru fuziunea între Oradea şi Sînmartin din 10 mai, Ilie Bolojan vrea să pregătească mult mai bine consultarea publică din 14 iunie.
Nevoit să majoreze prezenţa la vot orădenilor de la 19,68% la peste 30% pentru ca scrutinul să poată fi validat, primarul Oradiei reintră săptămâna aceasta în campanie electorală. "Vom face zilnic 4, 5, 6, câte întâlniri va fi posibil. O să îi îndemnăm să meargă să voteze, indiferent cum. Pe 10 mai lucrurile depindeau şi de alegătorii din Sînmartin, acum unificarea depinde numai de orădeni", spune Ilie Bolojan.
Neîncrederea în politicieni
- Referendumul pentru fuziunea cu Sînmartin a căzut din cauza prezenţei la urne mult sub aşteptări a alegătorilor orădeni. Cum vă explicaţi absenteismul masiv şi unde credeţi că aţi greşit?
- În primul rând, cred că dacă am fi avut un dialog cu mai mulţi orădeni am fi avut o prezenţă mai bună. Am alocat însă o bună parte din campanie pentru Sînmartin, ca să le explicăm oamenilor că nu se va întâmpla nimic rău dacă spun "da" fuziunii. În al doilea rând, poate nu am reuşit să le explicăm orădenilor ce câştigă, nu neapărat direct, din acestă unire. Toate acestea au venit pe fondul neîncrederii alegătorilor în politicieni. Când cineva din lumea politică propune un proiect e puţin probabil ca oamenii să îl îmbrăţişeze. Credibilitatea noastră este grav afectată de ce se întâmplă în ultimii ani în lumea politică.
- Respingerea referendumului este primul eşec major al dvs. A fost un vot anti-Bolojan?
- Nu este primul meu eşec major. Amintiţi-vă europarlamentarele de anul trecut când, tot aşa, erau discuţii că scorul prost al partidului i se datorează primarului. Probabil că unii oameni sunt supăraţi pe primar, nu este exclus să nu fi mers la vot şi din acest motiv, dar nu există o legătură directă între percepţia legată de administraţie şi un vot sau altul. Nu cred că a fost un vot anti-Bolojan. Vom putea să judecăm acest lucru după 14 iunie, situaţie în care, cu o informare mai bună, vom vedea dacă prezenţa la vot creşte sau nu creşte.
O campanie corectă
- Cum se explică diferenţa enormă între cei 90% care s-au declarat în sondaje în favoarea unificării şi cei sub 20% prezenţi la vot? Vă aşteptaţi la o prezenţă atât de redusă?
- Sondajele au arătat două tendinţe. Pe de o parte, faptul că 80% din populaţia oraşului este favorabilă uniunii, lucru confirmat la vot. Pe de altă parte, într-adevăr, din sondaj apărea o prezenţă peste 30%, care nu s-a confirmat. Asta nu înseamnă decât că între părerea bună despre un proiect şi mersul la vot este totuşi este o distanţă. Nu totdeauna cetăţenii care răspund la întrebare chiar fac ceva după aceea...
- Nu credeţi că aţi dus o campanie greşită, cu multe concepte vagi de genul "dezvoltare" şi "creştere economică", în detrimentul unor propuneri concrete pentru orădeni?
- Eu cred că a fost o campanie corectă. Le-am explicat orădenilor că, cu cât oraşul are o masă economică mai mare, populaţie, companii, investiţii, cu atât numărul de locuri de muncă creşte şi cresc şi salariile. Apoi, mai multe locuri de muncă înseamnă venituri sporite la buget, ceea ce ne permite să rezolvăm mai multe dintre problemele oraşului. Aceasta a fost logica acestei campanii şi aceasta este logica fuziunii. Pot fi de acord că lucrurile puteau fi spuse în propoziţii mai simple, dar conceptul de campanie nepolitizat, fără temă etnică şi fără promisiuni gratuite, a fost corect.
Nu doar industrie, ci şi turism
- În campanie aţi avut cel puţin cinci întâlniri zilnice cu oamenii. Cum au reacţionat ei la ideea unificării?
- Reacţia a fost foarte bună. Nu am avut niciun fel de critici. Discuţiile care au avut loc după prezentarea proiectului au fost legate în principal de lucrurile în neregulă din zona în care domiciliau. În Ioşia, de exemplu, cetăţenii erau supăraţi pe organizarea de şantier din strada Barcăului. Am explicat că oriunde am muta-o ar fi un deranj, dar tot au fost nemulţumiţi. Toate problemele au fost punctuale, nu legate de referendum...
- De ce credeţi că Oradea nu se mai poate dezvolta singură?
- Oradea se mai poate dezvolta singură, însă există nişte reguli ale dezvoltării. Dacă le respecţi oraşul se va dezvolta mult mai repede, dacă nu le respecţi va rămâne în urmă faţă de ritmul de dezvoltare al altor oraşe. Noi doar în ultimii doi ani am avut un ritm de creştere de 7% a PIB-ului şi doar în aceşti ani am depăşit Clujul sau Timişoara, care în ultimii 15 ani s-au distanţat foarte mult. Tocmai de aceea este importantă fuziunea. Toate studiile spun că trebuie să îţi pui în valoare avantajele competitive ca să te dezvolţi. E vorba de centrul istoric şi de Cetate, un patrimoniu unic în această parte de lume, şi de patrimoniul natural al apei geotermale, concentrat ca exploatare în Băile Felix şi Băile 1 Mai. Dacă vom pune aceste atuuri în valoare, oraşul nu se va dezvolta doar pe industrie, ca astăzi, ci şi pe turism. Vor apărea mai multe locuri de muncă, mai multe oportunităţi şi vor creşte salariile.
Calcule egoiste
- Din ce motiv credeţi că se opun UDMR şi PSD?
- Faptul că unele conduceri de partide nu îmbrăţişează ideea referendumului nu are legătură cu electoratul, ci doar cu nişte calcule egoiste. Azi comunitatea maghiară are o pondere de 24,9%, dacă Sînmartinul se va uni cu Oradea va scădea la 23,9%, procent care însă nu schimbă nimic. Or, dacă oraşul se dezvoltă, prosperitatea se va împărţi tuturor orădenilor, indiferent de naţionalitate sau de religie. În cazul PSD a fost o atitudine ambivalentă: unii din lideri au spus electoratului să nu voteze, dar au postat pe Facebook că au votat. Sunt tot decizii legate de calcule pe termen scurt, fără legătură cu dezvoltarea oraşului, şi poate şi frustrările personale ale unora.
- Cum explicaţi opoziţia SCT Felix?
- SCT Felix nu s-a pronunţat public ca fiind împotrivă dar, din ce ştim, le-a recomandat angajaţilor să nu meargă la vot. Atitudinea este paradoxală, pentru că este principalul beneficiar al fuziunii. Pe de o parte, unificarea va însemna o reducere a impozitelor cu 175.000 euro încă de anul viitor, iar pe de cealaltă parte dezvoltarea staţiunii va avantaja companiile cu capacitate hotelieră mare. Probabil şi acolo a fost vorba de calcule care nu au nicio legătură cu o viziune pe termen lung.
- Cum interpretaţi refuzul alegătorilor de etnie maghiară de a participa la vot? Reproşaţi acest lucru partenerilor din UDMR?
- Sunt două explicaţii. Pe de o parte, trebuie să comunici cât mai bine cu locuitorii Oradiei, indiferent de etnia lor. Cu cât îi explici mai bine electoratului maghiar raţiunea fuziunii, cu atât reacţionează mai pozitiv. Pe de altă parte, când nu există o miză directă pentru comunitatea maghiară, de genul susţinerii candidaţilor UDMR la Consiliul Judeţean sau la Primărie, prezenţa e mult redusă. Trebuie să înţelegem că, dacă oamenilor li se spune că prin scăderea ponderii comunităţii o să-şi piardă din drepturi, normal că nu îmbrăţişează acest proiect. De aceea nu reproşez nimic, nimănui. Am discutat cu conducerea UDMR şi au spus de la început că nu vor susţine unificarea pentru că scade ponderea comunităţii maghiare. Atât!
Regulile dezvoltării
- În ce măsură credeţi că a contat zvonul că nu veţi mai candida pentru al treilea mandat? Unii pot zice că viitorul edil, dacă va fi de la PSD sau UDMR, va refuza finalizarea fuziunii...
- Nu are nicio legătură dezvoltarea oraşului Oradea cu faptul că voi mai candida sau nu. Dacă oraşul se dezvoltă, persoana primarului devine prea puţin importantă. Dacă oraşul merge rău, atunci primarul contează foarte mult, pentru că poate influenţa scoaterea căruţei din noroi. Astăzi Oradea este pe drumul bun. Indiferent cine va fi primar, în următoarele cicluri trebuie doar să respecte nişte reguli ale dezvoltării. Asta înseamnă o infractuctură de transport cât mai bună, căci 70% din exporturile noastre se duc către UE, iar pe drumuri proaste companiile au costuri suplimentare şi nu mai sunt competitive. Mai înseamnă legături mai bune în Zona Metropolitană, pentru că forţa de muncă începe să devină o problemă şi angajaţii trebuie să ajungă în oraş repede şi cu costuri mici. În plus, cu cât un oraş este mai bine legat de o zonă care se dezvoltă, cu atât şi el se dezvoltă mai mult. Trebuie să ne legăm la zona de dezvoltare major europeană, care înseamnă nordul Italiei, Germania, sudul Marii Britanii, de aceea Aeroportul este o condiţie obligatorie. Alte lucruri importante sunt: încurajarea capitalului local, atragerea de investiţii în oraş şi valorificarea avantajelor competitive, cum ar fi Cetatea, centrul istoric, apa geotermală... Săptămâna trecută, domnul viceprimar Istvan Huszar a primit o vizită a conducerii regiunii Hajdu Bihar şi a staţiunii Hadjuszoboszlo. Au vizitat Cetatea, au văzut oraşul şi s-au declarat interesaţi să aducă turiştii să viziteze Oradea. Aşa, aceştia îşi prelungesc şederea cu o zi sau două, făcând staţiunea Hadjuszoboszlo mai atractivă. Deci ei înţeleg aceste lucruri, iar noi nu le înţelegem cu Băile Felix la 3 kilometri de oraş! E clar că putem deveni un competitor puternic, iar ei ştiu asta!
- Veţi mai candida?
- Nu doresc să răspund la această întrebare pentru că, într-adevăr, ar putea să influenţeze referendumul din 14 iunie.
Logica turului II
- Ce le răspundeţi celor care vă acuză de risipă pentru cheltuielile cu referendumul?
- Cheltuielile făcute cu organizarea referendumului au fost aprobate de Consiliul Local. O să facem o informare pe această temă în zilele următoare, nu este niciun fel de secret. Nu pot depăşi 100.000 euro. Nu este o sumă foarte mică, dar raportat la miza dezvoltării oraşului este nesemnificativă.
- Cum aţi ales data de 14 iunie pentru organizarea celui de al doilea referendum?
- Există o raţiune. Am avut un referendum valid la Sînmartin şi am avut un referendum cu un "Da" majoritar, dar fără să atingem pragul minim prevăzut de lege, la Oradea. Era logic să încercăm să avem un tur II, pentru că este clar că problema a fost de mobilizare la vot. Data de 14 iunie a fost aleasă să nu fie prea târziu în vară, când e perioadă de concedii, dar nici prea devreme, ca să putem respecta prevederile legale care cer minim 20 de zile între data aprobării şi cea a organizării referendumului. Apoi, lucrurile trebuie făcute într-o anumită logică. Dacă această fuziune cu Sînmartinul trece şi se văd rezultatele pozitive, mult mai uşor va trece şi fuziunea cu Oşorheiului de anul viitor. Dacă nu va trece, atunci în mod clar sunt puţine şase de reuşită...
- Deci credeţi că a doua oară va fi cu noroc...
- Nu e vorba de noroc. E vorba de a-i face pe orădeni să înţeleagă că este un pas foarte mare în dezvoltarea oraşului. Sunt convins că, dacă le vom explica mult mai multor cetăţeni aceste lucruri, vor înţelege că votul lor este important.
- Un pronostic?
- În mod cert, cel puţin două treimi din cei care se vor prezenta la vot vor răspunde cu "Da". În ce priveşte prezenţa, sper să sper să depăşească 30% din totalul alegătorilor.
Resurse limitate
- Ce le veţi spune locuitorilor din Episcopia şi Podgoria, ale căror străzi vor fi modernizate mai târziu dacă investiţiile vor fi orientate prioritar spre Sînmartin?
- Oraşul are nişte resurse limitate. Ca să aibă resurse mai mari pentru a asfalta străzile de pământ, trebuie să creeze un mediu economic care genereze mai multe venituri. Prin fuziunea cu Sînmartin se vor crea mult mai multe locuri de muncă, bazate în special pe turism şi industriile conexe, şi vom încasa mai mulţi bani care ne vor permite să rezolvăm mai repede problemele oraşului.
- Ce garanţii aveţi că, dacă referendumul va fi validat, unificarea va fi legiferată de Parlament?
- E simplu: nu există niciun motiv să nu fie legiferat!
- Ce se va întâmpla dacă nici al doilea referendum nu va fi validat din lipsă de cvorum? Cine şi cum va deconta eşecul?
- Eu sunt învăţat cu nişte reguli ale răspunderilor din oraş. Dacă lucrurile sunt bune este meritul tuturor, când lucrurile ies prost este vina primarului. Prin urmare, trageţi concluziile...
Citiţi pe aceeaşi temă şi articolele:
Referendum x 2: Cât va costa referendumul organizat pe 14 iunie pentru unirea Oradiei cu Sînmartinul