Cu două săptămâni în urmă, BIHOREANUL arăta că Primăria Lugaşu de Jos a emis abuziv facturi mai multor entităţi, între care şi sucursalei Bihor a Hidroelectrica, reprezentând "servicii de pază şi protecţie pe anul 2020", pe care nu doar că nu le-a prestat, dar pentru care nici măcar nu are contract.

Deşi anterior publicării a fost contactat pentru a-şi exprima poziţia, dar a refuzat s-o facă, primarul Sorban Levente a reacţionat ulterior, trimiţând redacţiei un "punct de vedere" prin care încearcă să se justifice. BIHOREANUL dovedeşte, însă, că instituţia pe care o conduce a încălcat trei legi, motiv pentru care Hidroelectrica a şi dat-o în judecată.

"În baza legii"

Vineri, 20 noiembrie, la cinci zile după ce BIHOREANUL a publicat "Premiul Primărie ţepuitoare", care arăta că Primăria Lugaşu de Jos a emis abuziv o factură de 100.159 lei sucursalei judeţene Hidroelectrica, edilul Sorban Levente a trimis o "replică" ziarului, prin care susţine că Primăria "a aplicat taxele de pază în perfectă legalitate şi fără încălcarea normelor metodologice, în baza Legii nr. 227/2015 cu modificările ulterioare la Capitolul VIII art. 484 ce cuprinde aplicarea taxelor locale speciale".

Potrivit spuselor sale, taxa de pază ar fi justificată de faptul că Hidroelectrica "deţine în administrare" barajul Lugaşu (de 515 hectare), întins integral pe raza comunei, şi barajul Tileagd, parţial (cu 400 hectare), precum şi "peste 20 km dig de protecţie şi peste 20 km canal de fugă", în care "s-au aruncat tone de deşeuri periculoase şi nepericuloase", paza acestui "vast obiectiv" fiind asigurată de Hidroelectrica cu un singur paznic şi printr-un sistem de supraveghere video "nefuncţional".

"Pe lacul de acumulare şi contracanal s-au acumulat deseori mormane de deşeuri, chiar şi deşeuri foarte periculoase (insecticide şi pesticide expirate folosite de fostele IAS-uri), care au pus în pericol calitatea apei râului Crişul Repede din care se alimentează cu apă potabilă inclusiv municipiul Oradea. De aceea, considerăm că este prioritar pentru comunitatea noastră precum şi a celorlalţi cetăţeni ai judeţului Bihor să menţinem curate aceste suprafeţe", arată edilul.

Pază cu firmă

Pe de altă parte, Sorban afirmă că "există probleme şi cu un drum agricol care traversează obiectivele Hidroelectrica, legând DN1 cu drumul judeţean către comuna Ţeţchea, întrucât persoanele care circulă pe aici, în special "locuitorii din cartierele de romi", aruncă deşeuri în zonă, de la haine şi electrocasnice folosite la hoituri de animale. "Acesta este motivul pentru care am considerat justificată măsura pazei acestor zone", conchide primarul.

"Odată cu înfiinţarea Poliţiei Locale am reuşit să asigurăm ca 2 poliţişti locali să patruleze permanent în zonă, poliţişti plătiţi din bugetul local", conchide Sorban, astfel încât "considerăm că taxa nu este deloc mare şi se bazează pe calcule reale".

Sorban nu menţionează însă nicăieri în "punctul său de vedere" un detaliu elementar, şi anume dacă Primăria are sau nu vreun contract cu Hidroelectrica. Or, adevărul gol-goluţ este că nu are, prin urmare nici nu-i poate emite facturi. Societatea are contractată paza, de aproape 20 de ani, cu o firmă care nicidecum nu are un singur paznic, aşa cum susţine primarul. "Firma de pază, prin lege, este obligată să aibă un plan de pază care trebuie aprobat periodic de Poliţia Bihor. Tot periodic, Poliţia face şi verificări privind modul de executare a acestui plan", explică un reprezentant al Hidroelectrica.

Hotărâre nepublică

Săptămâna trecută, BIHOREANUL a încercat din nou să îl contacteze pe primarul Sorban Levente, atât telefonic, cât şi prin SMS şi prin e-mail, pentru a afla în baza cărui act normativ a emis factura către Hiroelectrica. La fel ca înainte, edilul a refuzat însă orice răspuns. Chiar şi aşa, reporterul a aflat că singura bază pretins legală este o Hotărâre a Consiliului Local Lugaşu de Jos, nr. 99/30.12.2019. Actul nu este publicat pe site-ul instituţiei (unde, de altfel, sunt doar 14 HCL-uri, din februarie - iulie 2020), şi nici primarul nu l-a pus la dispoziţia ziarului. Prin urmare se poate doar deduce că HCL prevede taxe speciale pentru 2020, conform articolului 484 al Legii 227/2015 privind Codul Fiscal.

Atât doar că nici acest articol, ce permite administraţiilor locale să instituie taxe speciale, şi nici normele de aplicare, nu se referă la taxe de pază. Mai mult, Codul Fiscal arată clar că "taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituţia sau serviciul public de interes local". Or, nu există niciun document care să ateste că Hidroelectrica a beneficiat efectiv de pază din partea Poliţiei Locale Lugaşu de Jos.

Poliţia Locală nu păzeşte

Pe de altă parte, Legea 115/2010, care reglementează activitatea Poliţiei Locale, nu are nicio prevedere care ar permite acestei instituţii să presteze servicii de pază, cu atât mai puţin contra cost. Conform legii, Poliţia Locală se înfiinţează pentru îndeplinirea unor atribuţii "în interesul comunităţii locale, exclusiv pe baza şi în executarea legii", şi "poate încheia cu alte autorităţi şi instituţii publice protocoale de colaborare (n.r. - nu contracte) având ca obiect detalierea modalităţilor prin care, în limitele competenţelor legale ale fiecărei structuri, îşi oferă sprijin în îndeplinirea activităţilor sau a misiunilor specifice".

De altfel, articolul 6 stabileşte şi limitele atribuţiilor Poliţiei Locale "în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi al pazei bunurilor", arătând că "asigură paza bunurilor şi obiectivelor aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi/sau în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale sau a altor servicii/instituţii publice de interes local". Aşadar, Poliţia Locală Lugaşu de Jos nu poate păzi o societate comercială cum este Hidroelectrica.

La Tribunal

Prin pretenţia că păzeşte barajele ori digurile Hidroelectrica, Primăria nesocoteşte şi Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor. Conform acesteia, "companiile şi societăţile naţionale sunt obligate să asigure paza în conformitate cu reglementările stabilite în cadrul acestora". Adică fix ce a făcut Hidroelectrica, contractând paza cu o firmă specializată.

"Nu putem plăti aceleaşi servicii şi firmei cu care avem contract, şi Primăriei Lugaşu de Jos, deoarece am încălca legea", spun reprezentanţii companiei, precizând că acest lucru este imposibil şi pentru că presupusa pază a Poliţiei Locale nu a fost niciodată atestată ca efectiv prestată: "Niciodată nu ne-a chemat Primăria să constatăm că ne păzeşte baraje sau diguri".

De altfel, pe 1 octombrie sucursala din Cluj a societăţii, căreia îi este subordonată cea din Oradea, a trimis Primăriei o adresă comunicându-i că "în condiţiile în care nu prestaţi niciun serviciu de pază pentru obiectivele hidroenergetice, nu puteţi să pretindeţi plata taxei de 100.159 lei". Cum edilul n-a reacţionat în niciun fel, sucursala s-a plâns Prefecturii Bihor, care a cerut anularea facturii, dar cu acelaşi rezultat, adică degeaba.

Aşa că, în final, după cum Biroul de presă al Hidroelectrica a confirmat BIHOREANULUI, societatea "a contestat în instanţă taxa de pază impusă de comuna Lugaşu de Jos", printr-un proces deschis la Tribunalul Bihor, pentru anularea facturii abuzive. Şi are toate şansele să-l câştige, indiferent de aroganţele primarului Sorban...

ŞI BOLOJAN!
Comparaţii pe lângă

Ca să se victimizeze, primarul comunei Lugaşu de Jos, membru UDMR, susţine că ar fi ţinta unei "vendete" prin instituţii conduse de membri PNL şi pretinde că taxa de pază aplicată Hidroelectrica nu ar fi cu nimic diferită de alte taxe speciale din Oradea, "impuse de Consiliul Local în baza legii 227/2015".

El afirmă, de asemenea, că "în baza aceleiaşi legi", noul preşedinte al CJ Bihor, Ilie Bolojan, şi vicepreşedintele Mircea Mălan, care conduce ADI Ecolect, "au cerut tuturor primăriilor din Bihor pe raza cărora nu se reuşeşte încheierea contractelor de salubrizare să apeleze la acelaşi text de lege mai sus menţionat pentru taxarea beneficiarilor de servicii chiar cu o taxă specială penalizatoare dublă faţă de cea practicată de operatorul de salubritate zonal".

Voit sau nu, Sorban confundă inventarea unei taxe speciale de pază cu "suprataxele" instituite în Oradea şi în multe alte localităţi pentru sancţionarea persoanelor fizice şi juridice care, de pildă, nu îşi întreţin terenurile şi cu cea prin care conducerea CJ Bihor vrea ca UAT-urile să sancţioneze persoanele fizice şi juridice care nu au contracte pentru colectarea deşeurilor.