Prin noi înșine! Pandemia a stricat planurile administrației Bolojan de a concesiona parcările din Oradea

Dacă ar fi fost după primarul Ilie Bolojan, parcările publice din Oradea ar fi acum în sarcina unui operator privat. În octombrie 2019, Consiliul Local i-a dat mână liberă edilului pentru selectarea unui partener. "Căutăm o formulă să aducem unul dintre marii operatori de parcări europeni în Oradea", spunea atunci edilul.

Licitaţia, însă, nu s-a mai ţinut. Pandemia care a adus anul acesta restricţii de circulaţie şi scăderi dramatice ale veniturilor din parcări a dat peste cap planurile administraţiei...

Visuri de mărire

Municipalitatea gestionează 7.500 de parcări cu plată şi 21.000 de parcări de domiciliu, a căror taxare a adus anul trecut venituri de 19,4 milioane lei bugetului local, cu 10 milioane lei peste cele din 2016, dar încă departe de potenţial. Cum parcul auto orădean numără peste 76.600 de autovehicule, fără a le mai pune la socoteală şi pe cele în tranzit, e clar că oraşul are nevoie de noi parcări care, la rândul lor, vor produce bani. Până atunci, însă, e nevoie de bani pentru construirea lor.

În condiţiile în care din bugetul local sunt finanţate zeci de şantiere, iar UE nu acordă fonduri pentru construcţia de parcări, văzute ca poluatoare, primarul Ilie Bolojan a încercat concesionarea activităţii către unul dintre marii operatori privaţi cu tradiţie pe continent. "Avantajul e că firma vine cu banii şi cu priceperea în gestionarea parcărilor. Chiar dacă oraşul este nevoit să împartă încasările, tot iese în câştig", spunea Bolojan.

În octombrie 2019, Consiliul Local l-a mandatat pe primar să lanseze procedura de selecţie a unui partener dispus să investească rapid cel puţin 15 milioane euro în construcţia a măcar două parcaje supraetajate, firma urmând să-şi recupereze banii din administrarea celor 7.000 de parcări cu plată din oraş, iar cele de domiciliu să rămână municipiului.

Parteneriat "împiedicat"

Constrâns de împrejurări, primarul Bolojan a renunţat în secret la proiect. Pe de o parte a fost opoziţia orădenilor, speriaţi că privatul va forţa majorarea taxelor şi amenzilor de parcare, pentru a-şi securiza profitul. "Primarul a spus de la bun început că, dacă iese cu scandal, nu va impune asocierea împotriva voinţei orădenilor", spune un funcţionar.

Pe de altă parte, întâlnirile avute la Oradea cu reprezentanţii celor mai mari operatori din Europa, Interparking (Belgia) şi APCOA (Germania), precum şi discuţiile cu canadienii de la Vinci, nu au dus nicăieri, pentru că interesele erau divergente. În vreme ce Bolojan dorea construirea rapidă a cel puţin două parcări supraetajate, potenţialii investitori cereau majorarea taxelor de parcare cu 10%, indexarea lor periodică cu rata inflaţiei, şi ofereau amenajarea unei singure parcări, cea de-a doua urmând să fie ridicată doar după ce prima s-ar fi dovedit rentabilă. În fond, scopul firmelor era să facă profit, nu servicii oraşului...

Sfertul pierdut

Pandemia a dat lovitura fatală oricărui potenţial parteneriat. Închiderea şcolilor, reducerea activităţilor economice şi anularea evenimentelor publice au obligat orădenii să circule mai puţin. Veniturile din parcări s-au prăbuşit, iar odată cu ele şi şansele municipalităţii de a atrage un posibil investitor.

"Începând din martie, încasările lunare s-au redus cu circa 25%. Traficul în oraş este la nivelul perioadei de vacanţă", explică şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto). Raportat la anul trecut, asta înseamnă o diminuare a încasărilor cu circa 2 milioane lei în 5 luni de pandemie. Iar criza sanitară şi cea economică par abia la început...

La pomul lăudat...

Şansele ca încasările să revină pe un trend ascendent sunt nule. Şantierele din zona centrală, din Piaţa Ferdinand şi strada Moscovei până în strada Libertăţii şi Parcul Traian, au desfiinţat anul acesta peste 100 de locuri de parcare aducătoare de venit.

În plus, odată cu deschiderea parcării subterane din Piaţa Independenţei (460 locuri), majoritatea şoferilor care au treabă în centrul oraşului aleg să parcheze aici, pentru a profita de gratuităţile oferite de municipalitate până la 1 octombrie.

Chiar şi aşa, având în vedere perioada concediilor, parcarea este departe de a se umple. "Gradul de ocupare este cam de 70%-80%. Vom şti exact după montarea sistemului de acces cu bariere", spune viceprimarul Florin Birta (foto).

Cinci dintr-o lovitură...

Rămasă fără posibil partener, municipalitatea trebuie să-şi regândească strategia de parcări şi să se descurce singură cu cinci şantiere deodată. Administraţia Domeniului Public are deja în lucru parcările supraetajate din străzile Braşovului (395 locuri), cu termen de predare în octombrie, şi Simion Bărnuţiu (336 locuri), cu finalizare vara viitoare.

Potrivit viceprimarului Florin Birta, ADP ar mai putea gestiona în paralel construirea viitoarei parcări supraetajate din strada Iosif Vulcan (145 locuri) şi a celei tip Park & Ride (265 locuri) sub catedrala episcopală ortodoxă din Piaţa Gojdu. "Câştigătorul licitaţiei, la care s-au depus şase oferte, va fi stabilit în circa două săptămâni, aşa că lucrările ar putea începe în septembrie", zice Birta.

Provocarea majoră, din punct de vedere financiar şi logistic, o constituie însă construirea mega-parcării cu 5 niveluri, dintre care unul subteran, pe dealul de lângă Spitalul Judeţean (516 locuri). Lucrările au fost amânate pentru anul viitor, pentru a nu se suprapune cu cele pentru modernizarea şi extinderea UPU, care au blocat oricum circulaţia în zonă. Finalizate în proporţie de 80%, lucrările ar putea fi închise anul acesta. "Dacă acolo se lucra în paralel, ar fi fost un haos total", spune vicele.

"Căutăm soluţii..."

Ridicarea parcării de la Spitalul Judeţean, estimată la circa 8 milioane euro, depăşeşte costul record de 7,6 milioane euro al celei subterane din Piaţa Independenţei. Investiţia va implica, printre altele, exproprierea a două vile şi a unui atelier auto, mutarea uzinei de apă a spitalului, relocarea postului de alimentare cu energie electrică şi lucrări de consolidare a dealului.

Clădirea cu 5 niveluri şi spaţii comerciale la frontul stradal va fi legată de spital printr-o pasarelă acoperită, pentru a facilita accesul mai rapid. "Parcarea trebuie construită cât mai repede. Locuitorii din zonă, angajaţii spitalului şi vizitatorii nu au unde parca. Va trebui să înceapă în 2021, cu termen de predare în doi ani", spune Birta. Viceprimarul nu ştie însă, astăzi, din ce va acoperi oraşul mega-investiţia. "Căutăm încă soluţii de finanţare. Deocamdată, o variantă ar fi ca lucrarea să o facă ADP dintr-un credit luat de Primărie sau dintr-unul de 21 milioane euro contractat cu Banca Europeană de Investiţii".

Altfel spus, Primăria s-a întors de unde a pornit şi e obligată să se împrumute pentru a plăti construirea de noi parcări supraterane. Variantă la care se putea gândi de la bun început...

AFACERE CA PE ROATE
Investiţii din banii şoferilor...

În vremuri "normale", parcările sunt una dintre cele mai bănoase afaceri ale municipalităţii. În anii 2000, Primăria a amenajat locuri de parcare trăgând dungi pe asfalt, pentru ca apoi să impună locurile cu staţionare de scurtă durată, după care a extins sistemul contra cost în cartiere prin înfiinţarea parcărilor de domiciliu.

Posibilităţile variate de plată, de la parcometre la SMS ori aplicaţii pe mobil, precum şi verificările făcute de cei 13 agenţi de teren, au făcut ca încasările să crească de la 9,9 milioane lei în 2016 la 19,4 milioane lei în 2019.

Încasările au crescut exploziv după amenajarea parcării supraetajate de la Piaţa Rogerius (193 locuri) şi a celei de la Palatul de Justiţie (457), ambele pline până la pandemia de Covid-19.

În prezent, în planurile municipalităţii mai figurează amenajarea unei parcări subterane sub Piaţa Cetate, a uneia supraetajate în curtea Primăriei, în curtea Companiei de Apă Oradea din strada Duiliu Zamfirescu şi în cea a fostului sediu al societăţii de Termoficare din strada Jean Calvin.