Prinţi şi cerşetori: Legea salarizării unitare a produs efecte aberante în instituţiile publice din Bihor

Intrată în vigoare pe 1 iulie, legea salarizării unitare a personalului din sectorul bugetar avea ca scop declarat să înlăture discriminările din sistem. În realitate, însă, a dat naştere unor monstruozităţi, accentuând diferenţele dintre salariaţi mai mult ca oricând.

Cum legea obligă toate instituţiile să publice listele funcţiilor şi salariilor brute de bază aferente, BIHOREANUL a verificat felul în care acestea o respectă, constatând că unele o ignoră, pur şi simplu, dar şi că diferenţele, în loc să dispară, au crescut... pe invers. Funcţionarii celui mai mic oraş din Bihor, de pildă, câştigă dublu faţă de cei ai municipiului reşedinţă de judeţ, fiindcă aşa au vrut aleşii locali...

Parlamentul face "ordine"

Legea 153/2017 a întărit discriminarea între funcţionarii din administraţia centrală (96.749 angajaţi), administraţia locală (120.562 persoane), apărare şi ordine publică (230.000), justiţie (16.681), educaţie (403.435), sănătate şi asistenţă socială (301.729). În loc să respecte principiul invocat de CCR atunci când a declarat neconstituţională vechea Lege 283/2011 - la pregătire şi muncă egală, plată egală - noul normativ a menţinut diferenţele, aşa încât angajaţii din instituţiile deconcentrate subordonate ministerelor, agenţiilor, oficiilor şi inspectoratelor au lefuri mai mari decât colegii lor din consiliile locale.

Legea coboară, însă, cu discriminările şi în cadrul aceleiaşi categorii de instituţii, astfel că directorul unei deconcentrate este salarizat peste directorul alteia, iar un şofer productiv, mai prost decât unul care conduce maşina vreunui şef.

Nababii

Verificând listele de pe site-urile instituţiilor din judeţ, prima anomalie constatată de BIHOREANUL e discrepanţa dintre bugetarii din deconcentrate. La Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, de pildă, directorul Dorel Dume (foto) are un salariu brut de bază de 9.350 lei, adjuncţii câştigă 8.140 - 8.580 lei, inginerul şef 7.121 lei, iar un şef de serviciu 5.500 lei. Juriştii şi economiştii au 4.422 lei, un inginer 5.115 lei, purtătorul de cuvânt 4.422 lei, iar un şofer de camion între 2.171 - 2.228 lei, pe când cei de autoturisme 2.640 lei.

La Agenţia pentru Protecţia Mediului, directorul executiv, azi controversata Olimpia Mintaş, are doar jumătate din leafa omologului de la ABA, adică 4.931 lei, un şef de serviciu câştigă între 4.487 - 4.980 lei, un funcţionar cu grad de consilier între 1.854 - 4.170 lei, iar un şofer maximum 1.908 lei. E adevărat, cu toţii au şi un spor de 10% pentru condiţii grele.

Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în schimb, îşi salarizează la fel de generos personalul precum ABA: directorul OCPI Bihor, Călin Ivan Leţ, are 9.460 lei, şefii de serviciu între 6.700 - 8.128 lei, juristul 5.574 lei, registratorii între 4.138 - 5.855 lei, un subinginer 3.835 lei, un referent între 2.252 - 2.955 lei, iar şoferii între 2.050 - 2.155 lei.

Salarii, prin vot

În administraţiile locale discrepanţele sunt şi mai mari. Explicaţia? Legea fixează doar un cadru ce limitează lefurile primarului şi viceprimarului (prin înmulţirea salariului minim de 1.450 lei cu coeficienţi între de 5 şi 9 ori nivelul acestuia), lăsând consilierilor locali libertatea de a stabili lefurile celorlalţi angajaţi cu o singură condiţie: să nu depăşească leafa vicelui, aşa că în unele unităţi administrativ-teritoriale toate veniturile sunt aproape spre limita maximă.

La Marghita, edilul şef Pocsaly Zoltan are un brut de 8.700 lei, vicele Ioan Lazăr ia 7.250 lei, la fel secretarul şi arhitectul şef. Un director adjunct, contabilul şef şi inginerul şef sunt plătiţi cu 6.525 lei, şefii de serviciu cu 5.597 lei, un consilier juridic, un expert şi un inspector superior cu 4.077 - 4.499 lei, iar un debutant cu 2.291 lei. Personalul contractual e salarizat, la rându-i, generos: un şef de birou are 4.568 lei, un consilier între 2.291 - 3.613, referenţii între 2.030 - 2.890 lei, o femeie de serviciu între 1.813 - 2.260 lei, iar şoferii între 2.030 - 2.531 lei.

La Aleşd, lefurile sunt mai modeste: primarul Ioan Todoca are leafă de 6.100 lei, vicele Kajanto Paul 5.000 lei, administratorul public 6.670, secretarul 6.525, iar arhitectul şef 5.800. Un şef de serviciu câştigă între 5.098 - 5.800 lei, un şef de birou 4.350, un auditor între 2.900 - 3.495 lei, juriştii şi inspectorii 3.408 lei, consilierii între 1.700 - 2.480 lei, iar referenţii 1.450 - 1.711 lei.

La munte, mai în sus

Deşi e cel mai mic oraş din judeţ, cu doar 2.399 locuitori, Primăria Nucet îşi plăteşte edilul-şef mai bine decât cea din Aleşd, oraş cu 10.415 locuitori. Astfel, primarul Mircea Tuduce are 7.975 lei, vicele Dănuţ Lazea 6.525 şi secretarul 6.380, iar un şef de birou 6.090 lei. Chiar şi personalul de execuţie e plătit peste colegii din Aleşd, Marghita şi chiar Oradea: un consilier ia între 5.156 - 6.336, un referent 3.592 lei, iar femeia de serviciu 2.465 lei.

La Oradea, reşedinţa de judeţ, cu 201.547 locuitori, primarul Ilie Bolojan (foto) are un brut de 13.050 lei, viceprimarii Mircea Mălan şi Florin Birta 11.060, secretarul Ionel Vila 8.120 lei, directorii între 7.540 - 8.700 lei, adjuncţii între 6.960 - 8.120 lei, şefii de serviciu între 4.640 - 6.380 lei, iar şefii de birou 4.292 - 4.640 lei, aşadar cu un sfert mai puţin decât colegii din Nucet. Un consilier câştigă la Oradea între 2.980 - 4.179 lei, chiar şi la jumătate sub omologii nucetani, iar un referent între 2.338 - 3.294 lei.

Când cel mic e mai mare

Diferenţierile continuă şi în sistemul sanitar. Managerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp, câştigă 10.022 lei, în timp ce interimarul de la Municipal, economista Maria Silaghi, are 10.421 lei pentru funcţia de director financiar-contabil. Tot la Judeţean, directorul medical are 8.327 lei, cel financiar-contabil 7.735 lei, cel de îngrijiri 5.419 lei, iar un economist între 2.062 - 3.520 lei, pe când la Municipal directorul de îngrijiri ia 5.550 lei şi un economist între 2.746 - 4.633 lei.

La Judeţean, un asistent medical câştigă, în funcţie de studii şi grad, între 2.845 - 5.339 lei (maximumul la Anatomie patologică, unde se adaugă un spor de 2.670 lei pentru condiţii grele), un medic primar între 2.808 - 5.616 lei, un medic specialist între 3.810 - 9.214 lei (cel mai mult tot la Anatomie patologică, cu spor de 7.832 lei pentru condiţii grele). Un fiziokinetoterapeut are între 2.388 - 3.297 lei, un psiholog 1.700 lei, un bucătar între 1.674 - 1.880 lei, un brancardier 1.535-1.693 lei (plus spor de 768 lei pentru condiţii grele), un autopsier 4.089 lei (plus spor de 3.467 lei).

La Municipal, un asistent câştigă între 1.704 - 3.953 lei net, un fiziokinetoterapeut între 1.832 - 3.858 lei, un medic primar între 2.740 - 5.616 lei, iar un medic specialist între 3.810 - 4.305 lei. În ambele spitale, asistentele şi medicii primesc, în plus, diverse sporuri (între 5% şi 50%) pentru "bloc operator", radiaţii, gărzi, ture în zile nelucrătoare etc.

Învăţaţi... să deveniţi şefi

Cele mai mari discriminări în interiorul unui acelaşi sistem sunt, însă, cele din învăţământ, unde cadrele didactice cu funcţii administrative au venituri salariale duble comparativ cu cele fără funcţii. În Inspectoratul Şcolar Bihor, inspectorul general Alin Novac Iuhas (foto) are o leafă brută de bază de 7.525 lei, plus un spor de 1.425 lei pentru gradaţia de merit, inspectorii generali adjuncţi primesc 7.069 lei plus spor de 1.334 lei pentru gradaţie, inspectorii de specialitate între 6.175 - 6.900 lei plus spor de 1.195 lei pentru gradaţie, iar funcţionarii au între 2.688-6.481 lei.

În ce priveşte dascălii din şcoli, un profesor de gradul I cu funcţie de director de liceu are 4.743 lei, iar un adjunct 4.418 lei, în timp ce un profesor de gradul I fără funcţie administrativă primeşte între 2.848 - 3.779 lei (după vechime), un profesor cu gradul II între 2.389 - 2.700 lei, unul doar cu definitivat între 2.055 - 2.375, un debutant 2.045 lei, un bibliotecar 2.140 lei şi un pedagog 1.873 lei. Tuturor li se adaugă şi sporuri: 25% pentru gradaţie de merit, 10% pentru dirigenţie, 50% pentru doctorat, 15% pentru stabilitate, 25% spor control financiar preventiv şi 25% spor de noapte (pentru pedagogi).

Funcţia bate gradul

În ce priveşte instituţiile "de forţă" din Ministerul de Interne, Ministerul Apărării şi Serviciul Român de Informaţii, date privind salarizarea au fost făcute publice la nivel judeţean doar de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi din Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

Conform acestora, la ISU Bihor un ofiţer e plătit cu sume brute între 2.472 - 7.070 lei (variind după criteriul deţinerii sau nu a unei funcţii de conducere), iar un subofiţer între 1.030 - 3.315 lei. La Poliţie, ofiţerii cu funcţii au între 1.507 - 8.364 lei şi cei fără între 3.005 - 8.129 lei, iar subofiţerii între 1.471 - 4.255 lei, respectiv între 1.679 - 3.904 lei.

Bogăţia robelor

Cele mai mari venituri rămân, desigur, în magistratură. La Tribunalul Bihor, vicepreşedintele are un salariu brut de bază de 14.702 lei, un judecător şef de secţie 12.705 lei, unul fără funcţie 11.144 lei, un prim-grefier 7.444 lei, un grefier şef de secţie între 6.010 - 7.256 lei, un specialist IT 10.619 lei, în timp ce managerul economic primeşte 11.514 lei, iar un şofer 2.555 lei.

La o Judecătorie, cum este cea din Aleşd, salariile brute sunt de 12.949 lei pentru preşedinte şi pentru judecătorii cu grad de Tribunal, 11.653 lei pentru judecătorii fără funcţii, 6.422 lei pentru grefierul şef, 2.434 lei pentru şofer şi 2.246 lei pentru muncitori. Indiferent de rangul instanţelor, la salariile de bază se adaugă şi sporuri în sume fixe (de până la 2.205 lei lunar), plus procentuale (între 5% şi 50%) pentru muncă în condiţii grele ori doctorat.

Toate salariile bugetarilor, cu excepţia celor din companiile de stat, pălesc însă pe lângă indemnizaţiile parlamentarilor, majorate încă din primăvară la 13.100 lei, la care se adaugă şi sume forfetare de peste 25.000 lei lunar pentru întreţinerea cabinetelor senatoriale şi deputaţiale din teritoriu. Pentru că, evident, cine-mparte parte-şi face...

LA SECRET
No information

BIHOREANUL a verificat şi 20 din cele 90 de primării comunale, dar misiunea s-a dovedit imposibilă. De la Abram, Abrămuţ, Aştileu, Avram Iancu până la Vadu Crişului, Viişoara şi Vârciorog, listele sunt de negăsit pe portalurile primăriilor. Un indiciu privind salarizarea îl oferă însă o hotărâre a Consiliului Local Borş care, deşi nu divulgă lefurile primarului Batori Geza şi vicelui Csiger Robert, le indică pe ale angajaţilor: administrator public 5.075 lei, secretar 4.930 lei, şef birou 4.640 lei, referent între 2.784 - 3.468 lei.

Obligaţia publicării salariilor e încălcată şi de cele mai importante instituţii ale administraţiei judeţene, Consiliul Judeţean şi Prefectură. Salariile CJ sunt "deconspirate" însă de o Hotărâre din august conform căreia preşedintele Pasztor Sandor are 13.050 lei, iar vicepreşedinţii Ioan Mang şi Traian Bodea câte 11.600 lei, plus sporuri de 25% pentru proiecte europene. Secretarul câştigă 8.140 lei, directorii şi arhitectul şef 5.942 lei, adjuncţii 5.748 lei, un consilier între 2.246 - 3.123 lei, iar un referent între 1.510 - 2.683 lei.

În ce priveşte Prefectura, listele salariilor nu au fost afişate deoarece, a aflat BIHOREANUL, o circulară de la Ministerul Administraţiei a dispus contrariul, pe motiv că s-au majorat doar lefurile şefilor, prefectul având 13.050 lei, iar subprefectul 10.875 lei, plus "normă de hrană". Or, diferenţele faţă de restul lumii ar da prost...