Înaintea reuniunii Consiliului Judeţean de săptămâna trecută, prima desfăşurată după ce DNA a anunţat începerea urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Alexandru Kiss, BIHOREANUL a făcut un test simplu, pentru a afla cât le pasă aleşilor bihorenilor de soarta patrimoniului judeţului, pe care acesta a decis-o în urmă cu câţiva ani după bunul plac şi cu consecinţe pe termen lung. Rezultatul? Catastrofal!

Niciunul din consilierii chestionaţi nu a îndrăznit să răspundă "da" la întrebarea dacă va cere o informare privind situaţia terenurilor înstrăinate pe vremea lui Kiss pentru construirea de locuinţe sociale şi ocupate între timp cu apartamente de lux, câte hectare avusese judeţul în Calea Aradului şi pe Armatei Române, cât s-a vândut şi la ce preţ, de ce acesta a fost sub cel al pieţei şi cum s-a stabilit evaluatorul, de ce s-au vândut doar "amprentele" pe care urmau să fie ridicate blocurile, nu şi parcelele pe care se întinde acum tot cartierul Luceafărul.

Nimeni nu şi-a făcut iluzii, cred, că pe perioada cât va fi suspect în ochii procurorilor anticorupţie bossul UDMR va avea tăria să se autosuspende din funcţie pentru ca ulterior să revină, dacă se va dovedi neprihănit, cu o aură de inocent pe creştet. Ce, vi-l închipuiaţi pe Kiss călare pe un cal alb?

În schimb, mărturisesc, sperasem că măcar câţiva dintre ceilalţi aleşi ai bihorenilor vor avea elementara curiozitate de a afla cum a ajuns judeţul fără niciun activ care fie să producă bani, fie să poată fi pus gaj pentru megacreditul plănuit pentru cofinanţarea puţinelor proiecte europene. (Apropo, ştiaţi că veniturile cu care CJ poate garanta creditul sunt realizate în proporţie de peste 90% din alocări de la Ministerul Finanţelor?)

Răspunsurile consilierilor judeţeni m-au dezamăgit total, deşi între ei sunt şi profesionişti excelenţi în domeniile lor. Cea mai surprinzătoare a fost replica unui PSD-ist, supus al domnului Ioan Mang, cel gonit nu demult de Kiss şi Popa de la masa lor: "Am gura fermoar!". Fix ca faimoasa maimuţă care "nu vede, n-aude, nu zice nimic!".

Pentru că, luaţi individual, unii sunt, aşa cum spuneam, remarcabili (dau un exemplu iute: doctoriţa Pantiş), refuz să cred că explicaţia e slaba calitate a materialului uman din care sunt croiţi membrii CJ. Mai degrabă, cred eu, de vină este complicata relaţie de "hate-love" pe care liderul UDMR a impus-o în timp celorlalţi politicieni, din PDL, PNL şi PSD. Kiss a ştiut să-i joace mereu, făcând cadouri şi unora şi altora, de la cele simbolice oferite şi explicate cu haz la microfonul "congreselor" judeţene, până la cele otrăvite: voturile împrumutate când stângii, când dreptei, pentru formarea majorităţilor. Cu camătă enormă, fireşte.

Băgându-se singuri în capcana lui Kiss, acceptând dependenţa de serviciile binevoitoare ale acestuia, politicienii bihoreni s-au predat, singuri, ca ostatici ai acestuia. Dacă ar exista nu doar instanţe penale, ci şi un tribunal moral, cred că toţi ar trebui judecaţi laolaltă cu el. Cum pentru ce? Pentru, să zic şi eu ca procurorii, complicitate, tăinuire şi favorizarea infractorului.

Citiţi pe aceeaşi temă şi articolul Aleşii bihorenilor nu vor să ştie ce-a făcut Kiss cu terenurile judeţului. Un consilier: "Am gura fermoar!"