Săptămâna trecută, BIHOREANUL relata că pe 18 mai 2016 la Tribunalul Bihor a ajuns unul dintre cele mai vechi dosar ale DNA Oradea, privind o evaziune săvârşită în 2009 de o firmă din Săcueni cu complicitatea unor înalţi decidenţi din sistemul vamal şi a doi comisari financiari, rezultatul fiind prejudicierea statului cu 2,5 milioane euro în doar 5 săptămâni. Deşi anume înfiinţat pentru fraudă, SRL-ul a fost autorizat cu sprijinul unor şefi din Administraţia Naţională Vamală şi din Direcţia Vamală Bihor ca să poată face comerţ cu carburanţi fără plata accizelor şi TVA, iar apoi a fost protejat de funcţionari locali.

BIHOREANUL a descoperit, însă, un detaliu uluitor: procurorul Dan Chirculescu a "moşmondit" acest dosar 7 ani, pentru ca în final să-l "extragă" din rechizitoriu tocmai pe creierul şi beneficiarul principal al afacerii, Racz Attila, deşi îi cunoştea rolul încă de la început, de la colegii din DIICOT şi de la ofiţeri SRI pe care chiar el îi pusese să facă filaje şi interceptări ce duceau spre el! Acum, magistratul refuză să explice de ce l-a disculpat pe ţepar, dar rezultatul e clar: Racz a dat în continuare tunuri statului, apoi a fugit în Ungaria!

Ţeapă SRL

Articolul "Ăştia te împuşcă!" (facsimil) a descris în detaliu motivele pentru care DNA Oradea a trimis în judecată, pentru complicitate la evaziune, trei orădeni aflaţi în 2009 în conducerea ANV - directorul general Radu Mărginean, şeful de serviciu Sergiu Ignat şi directorul adjunct Gheorghe Seleş - care, ajutaţi de şeful DJAOV Bihor, Corneliu Sotoc, au sprijinit autorizarea firmei Colors International SRL Săcueni ca antrepozit fiscal depozitar de produse petroliere cu toate că nu îndeplinea minimele condiţii legale.

Firma cu un capital de doar 200 lei abia fusese înfiinţată de un septuagenar de condiţie socială precară din Ungaria, Bereczki Jozsef, fiind condusă de fapt de un văr de-al lui Racz, Pap Robert, care închiriase, de formă, un depozit de motorină al Agromec Săcueni dezafectat din anii ’90 şi nefuncţional. Odată ce a obţinut autorizaţia ca antrepozit fiscal pe baza documentaţiei mânărite, firma putea cumpăra şi vinde carburanţi în regim suspensiv, adică fără plata accizelor şi TVA, dar numai către alte antrepozite din ţară ori din UE.

Evaziune-blitz

Între 3 aprilie-15 mai 2009, SRL-ul alimentat cu bani din conturile a două "firme-conductă" patronate tot de cetăţeni maghiari (Hey Invest şi Treszkai Construct) a cumpărat peste 6,64 milioane litri motorină Euro 5 de la firmele constănţene M&D Sea Fares şi DG Petrol (deşi aceasta nu era autorizată) şi, sub pretextul că revindea marfa unui antrepozit din Slovacia, Oktan AS, a revândut-o "la negru" unor benzinari din ţară, profiturile virându-le către alte două firme-fantomă, Sandmon şi Dorion, înfiinţate în Bihor tot pe numele unor cetăţeni unguri, de unde în final banii erau scoşi în numerar.

În tot acest timp, Documentele Administrative de Însoţire (DAI) a mărfii, falsificate de Pap, erau validate de lucrători ai DJAOV Bihor şi de şeful Biroului Supraveghere, Aurelian Baciu, cu aprobarea lui Sotoc, fără ca directorul Regionalei, Călin Vesa, şi şeful Serviciului Supraveghere din DRAOV Cluj, Ovidiu Vidican, să ia măsuri pentru stoparea fraudei, subliniază rechizitoriul. Asta deşi încă din 14 aprilie, la 11 zile după demararea afacerii, doi comisari ai Gărzii Financiare Bihor, Marius Verigoi şi Adrian Ardelean, depistaseră în trafic o cisternă care, în baza unui DAI potrivit căruia marfa era "exportată", o transporta de fapt unei firme din Timişoara. Detaliul a fost "îngropat" aproape o lună de alţi doi comisari, George Buna şi Ovidiu Coste, trimişi acum în judecată pentru abuz în funcţie.

"Bomba" a explodat, antrenând intervenţia tardivă a funcţionarilor din Vamă şi Finanţe, abia pe 15 mai 2009, când a sosit la Oradea răspunsul autorităţile slovace - al doilea, căci primul fusese ascuns de vameşii din Bucureşti - care nega orice relaţie între antrepozitul din această ţară şi Colors.

"Dirijor" ignorat

Deşi afacerea soldată cu un prejudiciu de 10,29 milioane lei s-a conturat din start ca plănuită de Racz, procurorul Dan Chirculescu abia l-a pomenit de 4 ori în rechizitoriul întins pe 446 pagini, şi numai în treacăt, fără a-l cerceta alături de interpuşii săi, Bereczki şi Pap, inculpaţi pentru evaziune.

Documentul arată că Pap Robert, care falsificase 211 DAI-uri pentru revânzarea motorinei la negru, "este rudă cu numitul Racz Attila, persoană condamnată definitiv pentru fraude cu produse petroliere", doar că acesta a fost condamnat mult după afacerea Colors, abia în 2015, şi nu datorită DNA Oradea, care îl avea sub nas, ci DNA Bucureşti!

De asemenea, Chirculescu a consemnat că fostul inspector ANV Sergiu Ignat l-a indicat clar pe Racz drept "coordonator" al Colors, recunoscând că a urgentat autorizarea firmei "la solicitarea numitului Racz Attila, pe care îl cunoaşte din 1990". Dar, în loc să fi aprofundat investigaţia cu privire la mega-evazionist, procurorul a "îngropat" legătura ce ducea spre acesta, motivând - mincinos - că Ignat a fost "singurul care l-a indicat pe Racz Attila ca reprezentant" al Colors.

Cel mai surprinzător detaliu este însă acela că magistratul ştia, de fapt, încă din timpul derulării afacerii, că adevăratul beneficiar al fraudei era tocmai Racz, recnhizitoriul amintind tot în treacăt că o înregistrare ambientală "a surprins întâlnirea dintre inculpatul Pap Robert şi făptuitorul Racz Attila la complexul Hanul Pescarilor, deţinut de acesta din urmă", pentru transmiterea unor sume provenite din afacerea Colors.

Băieţi buni sau băieţi răi?

BIHOREANUL a descoperit, din alte documente uitate în dosarul vameşilor, o altă faţă a cazului, ascunsă, a cărei concluzie sună şocant: toate instituţiile de forţă ale statului - Parchete, Poliţie, servicii secrete - aveau, de fapt, reprezentarea clară a "tunurilor" date de reţeaua Racz, ba chiar le monitorizau în timp real, dar nu au intervenit pentru a o destructura, lăsând-o să facă acumulări mari de bani în dauna bugetului statului, pentru ca în final să fie scoşi responsabili, la 7 ani distanţă, doar complici şi ţapi ispăşitori din alte instituţii.

Amănuntele pe care Chirculescu le-a omis cu totul, deşi le avea sub nas, sunt de-a dreptul spectaculoase, între ele fiind şi trei documente ce relevă nu doar că ştia despre rolul lui Racz pe când afacerea "duduia", inclusiv mecanismul de finanţare şi de încasare a profiturilor, ci şi că el însuşi dispusese strângerea unor probe în legătură cu acesta.

Ordin pentru SRI

Concret, după ce la începutul lui 2009 procurorii DIICOT au declinat DNA Oradea un dosar (nr. 27D/P/2008, înregistrat aici cu nr. 15/P/2009) privindu-i pe "făptuitorii Ştiube Viorel, Pop Gheorghe Silviu, Popa Petru Florian, Racz Attila şi Cozmi Emil" (cunoscuţi pentru evaziuni cu produse petroliere soldate până atunci cu prejudicii de peste 6 milioane euro), Chirculescu, care avea ancheta "în propria mână", arăta într-o Ordonanţă, preluând date fructificate deja de DIICOT, SRI şi Poliţie, că "una dintre firmele folosite de Racz Attila este Colors International SRL Săcueni, avându-l ca director pe Pap Robert", care prelua, prin patronii unor firme-fantomă, banii rezultaţi din evaziune, câte 150-200.000 lei o dată.

Având în vedere acest lucru, Chirculescu a şi dispus, prin Ordonanţa din 12 mai 2009, ca măsură de urgenţă, "autorizarea supravegherii operative şi înregistrarea audio-video a întâlnirilor şi discuţiilor numiţilor Kun Istvan (cetăţean maghiar), Lakatos Gabor (cetăţean maghiar), Szinda Monika (cetăţean maghiar), Codrieanu Ioan (cetăţean român) şi Pap Robert Attila (cetăţean român) pe o perioadă de 48 de ore" de către "specialişti din SRI Bihor".

Motivul? Potrivit datelor SRI, care monitoriza reţeaua, urma ca în ziua respectivă să aibă loc o ridicare de bani cash "spălaţi" dintr-un cont. La momentul respectiv, când încă evaziunea era în toi, cisternele străbăteau ţara, iar ţeparii împărţeau banii negri, serviciile secrete şi organele de cercetare penală ştiau, practic, tot: cine sunt personajele angrenate, care sunt firmele folosite, ce sume circulau prin conturi şi cum erau acestea ridicate.

Filaj ca-n filme

Nota supravegherii operative efectuate în acea zi dezvăluie că procurorul putea face legătura între afacerea Colors, în care Pap juca doar "la înaintare", şi adevăratul beneficiar al evaziunii, Racz Attila. Raportul SRI descrie cu lux de amănunte felul în care banii încasaţi de Colors de la benzinari şi viraţi în contul Dorion Diosig au fost predaţi de Pap lui Racz, prin Kun, Codrieanu şi Petrila.

Potrivit Notei, la ora 12,15, Codrieanu "a fost luat în supraveghere operativă în timp ce ieşea din incinta Băncii Transilvania din bv. Dacia", însoţit de Kun, fiecare având "câte o pungă de plastic plină" cu bani. Supravegheaţi de Pap de la volanul unei Skode, cei doi au urcat într-un Ford condus de o femeie neidentificată şi s-au dus pe strada Negruzzi, iar de aici din nou pe Dacia, maşina fiind monitorizată permanent de Pap pentru a depista dacă erau urmărită sau nu de oameni ai legii.

După un popas în strada Călugăreni, unde Kun a fost debarcat, Codrieanu şi femeia au mers pe Sadoveanu, "pe un traseu ocolitor", sosirea fiind din nou supravegheată de Pap, care staţiona în apropiere, pe Pascal. Imediat ce au ajuns, Pap a dat un telefon, iar Codrieanu a coborât cu pungile şi a urcat în Skoda. În continuare, Pap şi Codrieanu "s-au deplasat în tandem" cu Fordul până pe strada Olimpiadei, la o spălătorie, unde a ajuns şi un VW condus de Petrila, care l-a preluat pe Codrieanu. Pap a mers spre strada Moldovei, intrând într-un bloc, unde după 25 de minute au ajuns şi Codrieanu cu Petrila.

La ora 15.00, Petrila a ieşit având asupra sa o pungă din plastic şi o geantă de voiaj, a urcat în VW, iar la 15.35 "a fost observat intrând în incinta Hanului Pescarilor", patronat de Racz Attila, cu care a luat masa "în jurul orei 16.00, după care cei doi au intrat în clădirea administrativă". Oricine îşi dă seama că sub ochii "oamenilor legii" a avut loc o acţiune de împărţire a "prăzii"...

Roadele "nelucrării"

Cum a folosit procurorul Chirculescu aceste informaţii cerute SRI chiar de el, şi cine ştie câte altele, a rămas o enigmă. Rechizitoriul care a "încununat" dosarul ţinut 7 ani în nelucrare nu explică de ce în tot acest timp singurul "progres" realizat în anchetă a fost, în toamna lui 2015 şi în primăvara lui 2016, doar audierea celor 7 vameşi şi a celor 2 comisari.

Cert e că, deşi avea tabloul complet al afacerii şi putea să dispună de îndată măsuri operative cum ar fi reţinerea tuturor celor filaţi şi înregistraţi, interogarea lor, percheziţionarea locuinţelor şi sediilor, instituirea de măsuri asiguratorii, pentru a stabili rolul fiecăruia în fraudă şi a permite recuperarea prejudiciului, consecinţele sunt cele cunoscute în prezent: toate informaţiile şi munca agenţilor oneşti a fost risipită, multe probe s-au perimat, unele fapte s-au prescris. Iar trimişi în judecată au fost doar septuagenarul Bereczki şi pe Pap, şi acesta stabilit în Ungaria, ambii refuzând să se prezinte la DNA pentru audieri. Asta fără ca procurorul să fi făcut demersuri pentru a-i aduce în România.

Pe Racz, Chirculescu nici nu l-a deranjat deloc, individul refugiindu-se tot în Ungaria anul trecut, după ce fost condamnat la 7 ani de închisoare într-un dosar întocmit nu la Oradea, de unde a dirijat toate "tunurile", ci la Bucureşti. Situaţie în care procurorului orădean aflat acum în prag de pensionare i s-ar putea reproşa - la fel de bine - fix ce le-a imputat el altor slujbaşi ai statului: abuz în serviciu şi complicitate la evaziune!

SILENZIO STAMPA
Dreptul la tăcere?

Deşi pe 15 iunie BIHOREANUL a solicitat DNA explicaţii privind ţinerea în nelucrare a dosarului Colors, care probabil ar fi rămas definitiv "îngropat" dacă nu l-ar fi scos de la naftalină actuala conducere a DNA Oradea, "răspunsul" primit pe 24 iunie nu lămureşte nimic. Instituţia a ignorat complet 4 din cele 5 întrebări prin care redacţia a cerut să afle de ce procurorul Chirculescu nu a acţionat încă din 2009, reţinând şi cerând arestarea celor implicaţi, conservând probele şi dispunând măsuri asiguratorii, extinzând cercetările cu privire la Racz, de ce în 7 ani s-a limitat doar să audieze vameşii şi comisarii financiari, şi de ce i-a inculpat doar pe Bereczki şi Pap. Cea de-a cincea întrebare a primit tot un refuz, ziarul fiind invitat să afle informaţiile pe care le caută... de la instanţă. La rândul său, procurorul Dan Chirculescu a refuzat orice explicaţie, procedând ca unii din inculpaţii săi, care şi-au rezervat dreptul de a da declaraţii doar în faţa instanţei...

RECORD NEGATIV
Cel mai mare eşec al DNA Oradea

petrolistul Racz AttilaDeşi din 2000 până în 2015 a înşelat statul cu peste 38 milioane euro, Racz Attila (foto) nu a fost niciodată trimis în judecată de DNA Oradea, singurii care au făcut-o fiind procurorii anticorupţie din Capitală şi din Braşov, în timp ce DIICOT Bucureşti îl anchetează pentru un alt "tun" cu produse petroliere.

Orădeanul a devenit clientul structurii centrale a DNA în 2011, pentru o fraudă de 87,38 milioane lei derulată în 2009-2010 printr-un antrepozit înregistrat în Slobozia, Texas Group Oyl SRL, unde a pus administrator un tânăr cu două clase primare. Sub pretextul fabricării unui produs finit, petrotex, pentru care acciza este mică, firma a achiziţionat motorină Euro 5 în regim suspensiv, pe care apoi a vândut-o prin firme fantomă unor bezinari din diverse judeţe cărora le furnizase carburanţi la negru şi Colors (Krismir, Petrotyl şi Petrotil, Ana Oil, Ecco Grup etc). În decembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe Racz la 7 ani de închisoare, dar evazionistul dispăruse în Ungaria pentru a scăpa de executarea pedepsei, autorităţile ungare refuzând până acum extrădarea sa.

Concomitent, Racz a fost trimis în judecată şi la Braşov pentru un tun de 22 milioane lei, fiind coleg de dosar cu fostul şef ANAF, Sorin Blejnar (acuzat că ar fi blocat controalele la firmele evazioniste şi condamnat luna aceasta, în primă instanţă, la 5 ani de închisoare cu executare).

De asemenea, Racz e cercetat şi de DIICOT Bucureşti pentru o fraudă de 62 milioane lei comisă prin intermediul rafinăriei Ecodiesel din Suplacu de Barcău, care importa motorină sub pretextul procesării, dar o vindea la negru şi plimba încasările prin firme-fantomă. La finele anului trecut, în acest dosar au fost reţinuţi 24 de ore şi patronii rafinăriei, fostul fotbalist Călin Bălaj, italianul Antonino Papalia şi Merai Katalin, cumnata lui Racz.

Singurul dosar în care Racz a fost judecat la Oradea datează din 2002 şi se datorează Gărzii Financiare, pentru o fraudă de 2,2 milioane lei comisă prin intermediul rafinăriei Petrocris şi a trei firme înfiinţate pe numele unor interpuşi. Cazul a ajuns la Tribunalul Bihor abia în 2012, unde judecătorii l-au condamnat pe ţepar la doar 2 ani de închisoare cu suspendare şi repararea prejudiciului, Curtea de Apel Oradea reducându-i pedeapsa la un 1 an cu suspendare!

Citiţi şi articolul "Ăştia te împuşcă!": Detalii şocante din dosarul celor 7 funcţionari vamali şi ai Finanţelor acuzaţi de DNA de protejarea unor evazionişti cu motorină