Curtea Constituțională a declarat neconstituţional articolul din Legea privind organizarea judiciară care permitea revocarea din funcţii a unor procurori DNA "pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu", stabilind că prevederea este arbitrară, deoarece "nu precizează criteriile, condiţiile şi procedura revocării". Excepția a fost ridicată în procesul deschis de procurorul Cristian Ardelean împotriva revocării sale şi, ca urmare a deciziei CCR, magistratul s-ar putea întoarce la DNA.
Potrivit unui comunicat transmis, marţi, de Compartimentul de relaţii cu presa al CCR, decizia a fost luată în şedinţa din aceeași zi, cu majoritate de voturi.
"Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției”, din cuprinsul dispozițiilor art.87 alin.(8) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, este neconstituțională", scrie în comunicat.
Articolul respectiv prevede că procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului șef al DNA, cu avizul secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, atât în cazul "exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției", cât şi "în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare".
În esență, Curtea Constituţională a constatat că reglementarea nu precizează criteriile, condițiile și procedura revocării în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției de procuror DNA şi încalcă trei dispoziţii ale Constituţiei: referitoare la calitatea legii, la dreptul la un proces echitabil și privind dreptul la apărare.
"Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României", mai scrie în comunicat, precizânduse că decizia este definitivă şi general obligatorie.
În proces
Excepția a fost ridicată de Curtea de Apel Cluj, în procesul deschis de procurorul Cristian Ardelean împotriva revocării sale de la DNA Oradea, din 10 ianuarie 2019, printr-un ordin dat de şeful interimar al DNA, Călin Nistor, care a invocat prejudiciul de imagine adus DNA de celebra înregistrare făcută publică de avocatul Răzvan Doseanu, în care procurorii anticorupție orădeni, între care şi Ardelean, discutau despre judecători, "interpretarea dată în mass-media convorbirilor înregistrate fiind în sensul în care procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Oradea au efectuat urmărirea penală în anumite dosare cu magistraţi în scopul intimidării acestora".
Ordinul, care l-a privit şi procurorul Ciprian Man, a fost atacat doar de Ardelean, însă procesul a fost suspendat până la un verdict din partea Curţii Constituţionale. Acum, odată ce articolul de lege pe care s-a bazat dispoziţia procurorului şef al DNA a fost declarat neconstituţional, este de aşteptat ca instanţa să anuleze ordinul de revocare, iar procurorul Cristian Ardelean să se întoarcă la DNA.
"Am atacat în instanţă acel ordin de revocare pentru că s-a bazat pe faptul că o anumită parte a presei a dat anumite conotaţii acelei faimoase înregistrări şi nu mi s-a părut normal să las să se transmită un semnal către persoanele cercetate că ne pot elimina din DNA prin campanii de presă. Judecătorul cauzei a dispus din oficiu sesizarea CCR şi a suspendat judecarea cauzei. În sesizare se arată că dispoziţiile legale privind revocarea nu permit persoanei vizate să se apere, pe româneşte că un procuror poate fi revocat din pixul şefului, fără a se putea apăra. În cazul meu, revocarea a fost cu atât mai neîntemeiată cu cât înainte de a fi revocat s-a făcut un control, tot de către şefii DNA de atunci, finalizat cu concluzia că nu mi se poate imputa nici măcar o singură neregulă", spune Ardelean.
Judecată fără sfârşit
Pe de altă parte, tot pornind de la înregistrarea din sediul DNA Oradea, şeful interimar al DNA a sesizat şi Inspecţia Judiciară, solicitând cercetarea procurorilor Ciprian Man şi Cristian Ardelean pentru "manifestări care aduc atingere onoarei şi probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu".
Cei doi au şi fost trimişi în judecată disciplinară, iar acţiunea a fost respinsă în două rânduri de Secţia pentru procurori în materie disciplinară şi, tot de atâtea ori, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat hotărârea, dispunând continuarea judecăţii.
Concret, CSM a dat primul verdict pe 2 iunie 2021, respingând acţiunea disciplinară pentru un viciu de procedură, şi anume că acțiunea a fost vizată de inspectorul şef Lucian Netejoru, despre a cărui instalare Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că a fost una politică şi, ca atare, toate actele întocmite în timpul interimatului acestuia sunt lovite de nulitate.
Inspecția Judiciară a atacat soluția CSM, iar pe 23 mai 2022 Înalta Curte a casat hotărârea Secției pentru procurori în materie disciplinară și a cerut continuarea judecății. Pe 3 mai 2023, CSM a constatat din nou nulitatea acțiunii disciplinare, de astă dată pe motiv că inspectorul care a investigat cazul nu a fost desemnat aleatoriu, aşa cum este procedural. Inspecția Judiciară a atacat şi cea de a doua hotărâre, iar pe 15 noiembrie, Înalta Curte a decis ca procesul disciplinar să se reia, pentru a treia oară.