În campanie sunt peste tot: la televizor, pe bannere, afişe, pliante, chiar şi la poarta casei tale, flămânzi după notorietatea aducătoare de voturi. Odată aleşi, îşi trag salarii, cabinete, secretare, consilieri, maşini şi "delegaţii" în lumea largă pe bani de la buget, iar mai nou şi pensii speciale, pe care să le încaseze după terminarea mandatului.

Dacă publicul vrea să afle numele celor care cer aceste beneficii speciale, politicienii devin brusc, însă, "persoane private", a căror identitate e protejată de curiozitatea poporului care continuă să-i plătească şi după ce încetează să-l păgubească cu legi care îndeamnă la furt, delăsare, distrugere.

Luna aceasta, după intrarea în vigoare a legii prin care foştii deputaţi şi senatori beneficiază de pensii speciale, BIHOREANUL a încercat să afle cine a înregistrat solicitări pentru a încasa suplimentar "îndemnizaţia" ce trece de o mie de euro lunar, dar surpriză: pretextând că nu poate face publice "date cu caracter personal", Parlamentul refuză să-i "trădeze". În ciuda secretomaniei, contrară însăşi democraţiei, ies la iveală primele nume...

"Să ne luăm Parlamentul înapoi"

Demersurile pentru instituirea pensiilor speciale pentru parlamentarii care îşi încetează mandatul au început în vara anului trecut, când 10 reprezentanţi PSD au pregătit un cadou pe viaţă tuturor colegilor foşti, actuali şi viitori, prin iniţiativa pentru modificarea Legii 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor. Conform acesteia, persoanele care au exercitat integral cel puţin un mandat şi îndeplinesc condiţiile pentru pensionare beneficiază atât de pensia "civilă", aferentă activităţii profesionale (de profesor, inginer, jurist, economist şamd), cât şi de o "îndemnizaţie specială", în funcţie de numărul mandatelor trecute în "cont", nu mai mult de trei, în cuantum de 0,55% din îndemnizaţia de parlamentar de pe durata mandatelor. Astfel, foştii deputaţi şi senatori care au avut un mandat sunt "îndreptăţiţi" la încă 1.500 lei/lună, cei cu două mandate la un supliment de 3.100 lei/lună, iar cei cu trei sau mai multe la un plus de 4.600 lei/lună, pe lângă pensiile normale.

Cum au justificat proiectul iniţiatorii şi susţinătorii? Prin nevoia de a reda "demnitatea" Parlamentului. Iată cum pleda deputatul PSD Anghel Stanciu la tribuna Camerei, după ce proiectul stârnise revolta opiniei publice: "16 noiembrie 2014 (n.r. - data când Victor Ponta a ratat alegerea ca preşedinte al României) a fost ziua când unii colegi (n.r. - din opoziţie) au susţinut că românii şi-au luat ţara înapoi, astăzi, 16 iunie 2015, credem că este momentul să ne luăm Parlamentul înapoi. Este momentul, dragi tovarăşi (sic!), să meditaţi, căci nu campaniile de presă fac un Parlament puternic. Luaţi Parlamentul în mâinile dvs (...), pentru un Parlament curat, puternic, perfecţionist!".

Atac la persoană!

În pofida criticilor, "îndemnizaţiile speciale" au fost votate de senatorii şi deputaţii PSD, UDMR, ALDE şi ai minorităţilor, singurii care s-au împotrivit fiind cei ai PNL. Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a refuzat promulgarea legii, argumentând că instituie o nouă discriminare faţă de pensionarii obişnuiţi, privilegiind "norocoşii" care trec prin Parlament. A trimis legea pentru "reexaminare", dar fără rezultat: ea a fost re-votată în decembrie 2015.

Luna aceasta, pe 1 august, legea a intrat în vigoare, Guvernul fiind obligat să suplimenteze bugetele pe anul în curs, al Senatului cu 7 milioane lei, iar al Camerei Deputaţilor cu 13 milioane. În prima săptămână, Senatul a anunţat că deja au depus cereri pentru pensiile speciale 150 foşti senatori, iar Camera Deputaţilor că acelaşi lucru l-au făcut 443 foşti membri.

Dincolo de aceste numere, BIHOREANUL a vrut să afle şi numele profitorilor, înregistrând pe 9 august la ambele Camere câte o solicitare pentru furnizarea listei lor. Rezultatul? A doua zi, Senatul a răspuns că numărul cererilor din partea foştilor senatori a urcat la 180, dar "în privinţa numelor acestora (...) informaţiile solicitate sunt exceptate de la liberul acces la informaţiile de interes public, acestea fiind date cu caracter personal".

Ca argument, Biroul de presă al Senatului a invocat Legea 544/2001, conform căreia "se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor (...) informaţiile cu privire la datele personale". Altfel spus, deşi prin excelenţă un politician este persoană publică, iar pensiile foştilor parlamentari sunt plătite din banii publici, publicul nu are dreptul să cunoască numele acestora, pentru că ar fi "date personale"!

Secret pe toată linia

După încă o zi, un răspuns similar l-a dat şi Direcţia de comunicare a Camerei Deputaţilor. Fără a se sinchisi să precizeze nici măcar numărul foştilor aleşi care au revendicat pensiile speciale, instituţia a transmis BIHOREANULUI că "numele şi prenumele (...) reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal", invocând ca argument Decizia nr. 37/07.12.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Ce spune aceasta? Interpretând abuziv Legea liberului acces la informaţiile de interes public, până la golirea ei de conţinut, ÎCCJ a hotărât că "în cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document (...), accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor privind datele cu caracter personal", adăugând însă că "refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat". Mai pe româneşte, informaţiile de interes public trebuie furnizate, prin "anonimizare", inclusiv atunci când conţin numele unor persoane.

Ca pentru borfaşi

Ţinând seama de Decizia Înaltei Curţi, oricât este ea de arbitrară, BIHOREANUL a depus la ambele Camere ale Parlamentului o nouă solicitare, cerând informaţiile prin "anonimizarea" numelor, aşa cum face, de pildă, şi Poliţia în comunicatele despre persoane suspectate de infracţiuni. Concret, ziarul a cerut de data aceasta iniţialele foştilor parlamentari care au depus cereri pentru pensiile speciale, cu precizarea partidului/alianţei pe care l-au reprezentat şi a legislaturii când au deţinut calitatea de senator/deputat. Astfel, prin compararea iniţialelor cu numele foştilor parlamentari prezentate "în clar" pe site-urile www.senat.ro şi www.cdep.ro, identitatea profitorilor putea fi stabilită.

După noua solicitare, Senatul a trimis un nou răspuns, repetând refuzul de a furniza fie şi iniţiale, dar precizând totodată că până vinerea trecută numărul foştilor aleşi care au cerut pensii speciale a crescut la 185, dintre care 9 "au avut calitatea de senator ales în circumscripţia electorală şi colegiile uninominale din Bihor, reprezentând următoarele partide: FSN, PUNR, PRM, UDMR, PUR, PNL şi PDSR".

Puzderie de aleşi

Din 1990 până în prezent, în numele bihorenilor au fost exercitate 103 mandate de deputat şi de senator, din care 96 complete, de către 79 de persoane.

Ca deţinători ai unui mandat complet de deputat au dreptul acum la pensie specială de 1.500 lei/lună Vasile Hedea, Gheorghiţă Lupău (FSN), Csapo Iosif, Nagy Bela, Soki Bela, Derzsi Akos, Peto Csilla (UDMR), Ioan Negruţ (Partidul Social-Democrat Român), Matei Heckel, Emeric Feric şi Iosif Paneş (Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România), Răzvan Ionescu, Mihai Bar, Claudiu Pop, Gheorghe Sârb, Gheorghe Bogdan (actualul PSD), Crăciun Floruţa, Mihai Drecin (Partidul Unităţii Naţionale a Românilor), Liviu Cosma, Teodor Cladovan, Ionela Pop-Bruchental, Ştefan Seremi, Liviu Laza Matiuţa (PD), Pavel Cherescu (PRM), Eduard Hellvig (PUR), Ioan Hulea (PPDD), Mihai Carp, Gheorghe Costin, Florica Cherecheş, Ioan Cupşa şi Nicolae Jolţa (PNL).

La fel, beneficiază de aceeaşi pensie specială, de 1.500 lei/lună, şi cei cu un mandat în Senat: Viorel Faur (FSN), Vasile Blaga (PD), Doina Ignat (decedată anul acesta), Mircea Mancia (PUNR), Ştefan Mărgineanu, Verginia Vedinaş (PRM), Tiberiu Vladislav (PNL), Liviu Maior, Alexandru Athanasiu, Vasile Duţă, Ioan Mang, Florian Bodog (PSD), Cristian Bodea (PNL), Gavrilă Ghilea (PD, PNL).

Două mandate de deputat au avut Rakoczi Ludovic, Lakatos Peter şi Cseke Attila (acesta plus unul de senator) şi Szabo Odon (UDMR), Paul Magheru (PRM), Lucia Varga (PNL), Ioan Roman, Vasile Şuta (PUNR) şi Sonia Drăghici (PSD), cu excepţia ultimilor doi (decedaţi) toţi având dreptul la o pensie specială de 3.100 lei/lună.

Tot două mandate, dar de senator, au exercitat Pete Ştefan, Biro Rozalia (UDMR), Petru Filip (PD, PSD) şi Nistor Bădiceanu (PNŢCD), îndreptăţiţi la aceeaşi sumă lunară de 3.100 lei, cu excepţia celui din urmă (decedat în 2005). De o sumă egală pot beneficia, de asemenea, Florian Serac (PSD) şi Valeriu Boeriu (PNL), care au deţinut câte un mandat de deputat şi unul de senator.

Trei mandate de deputat au avut Szekely Ervin (UDMR), Adrian Merka (UDSCR) şi Gabriel Ţepelea (PNŢCD), primii doi (Ţepelea a murit în 2012) având dreptul acum la pensie specială de 4.600 lei/lună, la fel ca Szilagy Zsolt (UDMR), care a exercitat patru mandate de deputat, Csapo Iosif (tot UDMR), care a avut un mandat de deputat şi două de senator, ori precum Cornel Popa (PNL), care a exercitat trei mandate de deputat şi unul de senator.

Deţinătorul recordului de mandate - în total 6 - a fost Octavian Bot, care a lipsit din Parlament o singură legislatură din cele 7 (în numele Partidului Alianţei Civice, PNL, PD şi din nou PNL), dar nu a apucat pensia specială de 4.600 lei, încetând din viaţă anul trecut.

Acu-n carul cu fân

În condiţiile în care Parlamentul a "ferecat" lista foştilor deputaţi şi senator care au depus cereri pentru pensiile speciale, a-i identifica este o încercare similară celei de a găsi acul în carul cu fân, mai ales că "veteranii" din anii ’90 au dispărut, aproape toţi, din prim-planul politicii, unii dintre ei chiar pensionându-se de-a binelea.

Ţinând cont de cele de-al doilea răspuns al Senatului, conform căruia au depus dosarele pentru primirea privilegiilor 9 foşti senatori din Bihor din FSN, PUNR, PRM, UDMR, PUR, PNL şi PDSR", precum şi de faptul că toţi au îndeplinit vârsta pensionării pentru limită de vârstă, se poate deduce că este vorba cel mai probabil despre Viorel Faur (fost senator FSN 1990-1992, profesor universitar), Ştefan Mărgineanu (PRM, 2000-2004, ofiţer), Csapo Iosif (UDMR, 1992-1996 şi 2000-2004), Pete Ştefan (UDMR, 2000-2008, economist) şi Liviu Maior (PDSR, 1996-2000, profesor, diplomat).

"Chiar se dă?"

BIHOREANUL a încercat, totuşi, să-i contacteze, prima surpriză fiind că unii dintre ei au răspuns cu precauţie, ca şi când ar fi fost victimele unei farse. Gheorghiţă Lupău (foto), fost deputat FSN între 1990-1992, acum lider PSD Marghita şi "acţionar" la filiala locală a Universităţii private Vasile Goldiş), a avut ca primă reacţie o întrebare: "Chiar se dă?". Apoi, precaut, a adăugat: "Mie nu-mi vine a crede, din moment ce au apărut ştiri că nu sunt bani".

După ce reporterul l-a asigurat că nu e nicio glumă, a declarat, la fel de prudent: "O să mă interesez dacă nu-i o poveste de adormit copii şi mă voi gândi". Dincolo de faptul că nu exclude deloc varianta de a trăi din pensia de profesor şi veniturile de la "Sorbonica" marghiteană, care rulează bani grei pentru diplome luate uşor, politicianul social-democrat a găsit de cuviinţă să-şi justifice de pe acum gestul: "Dacă nu ştim să ne protejăm aleşii, n-o să ajungem nicăieri".

De un şi mai mare amatorism s-a dovedit o altă reprezentantă a PSD, Doina Bunea, fostă consilier local la Oradea şi fost senator în legislatura 2000-2004, dar numai din vara până în toamna ultimului an, când l-a înlocuit pe fostul rector Teodor Maghiar, care lăsase Parlamentul pentru un loc în Consiliul Judeţean.  "Încă nu am depus o cerere, dar o să mă interesez. Eu am fost senator doar 4 luni, o să-mi iau cartea de muncă, o să văd ce sumă va fi, oricum nu cred că va fi mare", a spus Bunea, neştiind că de sinecură beneficiază doar foştii parlamentari care au avut cel puţin un mandat complet.

Mult mai diplomat s-a dovedit fostul triplu deputat UDMR Szekely Ervin (din 1992 până în 2004), care de mai mulţi ani este redactor şef la Radio România Actualităţi pentru emisiunile în limba maghiară. "Eu mai am 7 ani până la pensie, încă nu m-am gândit până acolo", a parat fostul politician întrebarea reporterului.

Decât alcoolist, mai bine... parlamentar

Dacă unii "foşti" încă nu şi-au aflat "drepturile" la privilegii, alţii au avut inspiraţia să rămână la curent cu noutăţile. Unul dintre ei, primul care recunoaşte public că a solicitat deja oficial pensia specială, este fostul deputat PRM Paul Magheru (2000-2004 şi 2004-2008), îndreptăţit lunar la încă 3.100 lei pe lângă pensia de profesor universitar de 2.700 lei.

"Eu am depus cererea", a declarat Magheru, ţinând să şi explice de ce. "Când am acceptat să devin deputat, am renunţat la acţiunile pe care le aveam într-o firmă româno-slovacă de comerţ cu alcool. Am zis că decât să înnebunesc cetăţenii cu alcool mai bine să intru în Parlament. Am considerat că mi se cuvine pentru privaţiunile la care m-am autoexpus, nu mi-e ruşine s-o spun", a explicat fostul deputat PRM-ist.

Noi nu!

Deşi a exercitat patru mandate de deputat, fostul UDMR-ist Szilagyi Zsolt (foto), acum lider PPMT şi şef de cabinet al europarlamentarului Laszlo Tokes, a declarat BIHOREANULUI că nici nu a depus şi nici nu intenţionează să depună în viitor o cerere pentru pensia specială la care ar fi îndreptăţit conform legii, deşi asta i-ar aduce în plus, în fiecare lună, câte 4.600 lei. La fel, primul fost deputat PNL de Bihor, avocatul Mihai Carp, deşi nevăzător, a afirmat că nici măcar nu i-a trecut prin cap să beneficieze de acest privilegiu. "Am refuzat în anii ’90 chiar şi diploma de revoluţionar, nu mi se pare să profit nici de participarea la Revoluţie, câtă a fost, nici de faptul că am lucrat ca parlamentar", spune avocatul Carp.

Mult mai tânără decât prima "promoţie" de foşti parlamentari cu pensii speciale de lux, fostul deputat PD Ionela Pop-Bruchental este de părere că legea care i-ar putea suplimenta la pensionare veniturile cu 1.500 lei/lună este "de-a dreptul imorală, cum imoral este şi faptul că nu se dau publicităţii numele celor care vor profita de ea, dar eu sper ca un viitor Parlament, poate chiar următorul, să o abroge".

Ar fi, într-adevăr, un semn de normalitate şi de bun simţ, mai ales într-o ţară unde majoritatea covârşitoare a pensionarilor abia îşi pot plăti facturile de la o lună la alta, pâinea cea de toate zilele şi medicamentele fără de care bătrâneţile lor ar fi şi mai chinuite...

CÂT PE CE

Pensii speciale şi pentru aleşii locali

Tot anul trecut, după ce şi-au făcut lor cadouri, parlamentarii au votat, la iniţiativa a 29 de senatori şi deputaţi (de această dată inclusiv din PNL), un proiect pentru modificarea Legii 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, care ar fi instituit din 2017 pensii speciale şi pentru foştii primari, viceprimari, preşedinţi, vicepreşedinţi de Consilii Judeţene, consilieri locali şi judeţeni care au exercitat cel puţin un mandat după anul 1992.

La fel ca în cazul parlamentarilor, cuantumul lunar al acesteia ar fi fost de 0,55% din îndemnizaţia pe care au avut-o ca aleşi locali, în limita a trei mandate, iar plata s-ar fi făcut din bugetele locale ale fiecărui judeţ, municipiu, oraş şi comună, sumele necesare estimate fiind de 400 milioane lei/an.

Deşi adoptată, legea nu va mai fi pusă în aplicare deoarece Guvernul Cioloş a contestat-o de două ori la Curtea Constituţională, de fiecare dată judecătorii acesteia constatând că ea ar încălca legea fundamentală privind, între altele, egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Ceea ce, însă, n-au făcut şi în cazul legii ce dă liber pensiilor speciale ale foştilor parlamentari... 

PRIVILEGII ŞI LIPSURI

Unii prosperi, alţii pauperi

Spre deosebire de parlamentarii care se bucură de lefuri generoase (între 4.700 şi 8.800 lei/lună, cu sporuri pentru cei ce deţin funcţii în diverse comisii şi fac parte din conducerea Camerei Deputaţilor şi Senatului), de sume forfetare pentru cabinete (7.000 lei/lună), de bani pentru cazare şi deplasări, iar după pensionare şi de "îndemnizaţiile speciale" cuprinse de 1.500-4.600 lei acordate suplimentar, pe lângă pensiile obişnuite, pensionarii de rând au venituri aferente fostelor activităţi profesionale mult sub limita subzistenţei.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, la finele anului trecut pensia medie era în România de numai 886 lei/lună. Luând în considerare că numărul pensionarilor a ajuns la 5,15 milioane persoane (la doar 4,5 milioane salariaţi), din cuantumul pensiei medii sistemul public plăteşte doar 567 lei, restul de 319 lei fiind subvenţionaţi de la bugetul de stat.

Tot la sfârşitul anului trecut, deficitul sistemului public de pensii era de 71 miliarde lei noi (aproximativ 15,77 miliarde euro), ceea ce face ca, pe fondul scăderii demografice continue, perspectivele să fie sumbre pentru actualii salariaţi care se vor retrage din activitate în următorul deceniu. Dacă în prezent la 100 angajaţi România are 114 pensionari, în 2025 la 100 salariaţi vor exista 150 de pensionari.