• Inteligența Artificială poate accelera masiv munca în proiectarea industrială, însă soluțiile generate de algoritm trebuie mereu validate de specialiști.
  • Aceasta a fost principala concluzie a absolvenților de master de la Universitatea din Oradea, care și-au susținut vineri, 10 iulie 2026, disertațiile axate pe tehnologiile viitorului. 

Sesiunea de susținere a lucrărilor a fost organizată de Facultatea de Inginerie Managerială și Tehnologică a Universității din Oradea, în cadrul programului de master „Concepție, fabricație și management asistat de calculator”, se arată într-un comunicat transmis de instituție.

În deschiderea examenului, prof. univ. dr. ing. habil. Florin Blaga, directorul Departamentului de Inginerie Industrială și președintele comisiei de examen, a anunțat lansarea unui concurs destinat premierii celor mai valoroase lucrări de licență și disertație realizate în acest an. "În premieră, lucrările vor fi evaluate de un juriu alcătuit din reprezentanți ai mediului economic, care vor urmări în special caracterul inovator și aplicabilitatea practică a soluțiilor propuse”, a declarat Florin Blaga.

Tot inginerul e baza

În fața comisiei s-au prezentat 11 masteranzi, cu teme legate de producția inteligentă, economia circulară, proiectarea asistată de calculator, imprimarea 3D, optimizarea proceselor industriale și utilizarea Inteligenței Artificiale în inginerie.

Una dintre lucrările care au atras atenția a fost cea a inginerului Cristian Leu (foto, jos), dedicată utilizării Inteligenței Artificiale în proiectarea bateriilor litiu-ion. Absolvent al universității orădene, acesta lucrează în prezent în Germania și este autorul mai multor brevete de invenție.

„Inteligența Artificială poate accelera procesul de proiectare, însă nu poate înlocui expertiza inginerului. Platforma «Forge», pe care am dezvoltat-o, analizează zeci de mii de parametri și validează soluțiile propuse de AI înainte ca acestea să fie utilizate în proiectarea inginerească”, a explicat tânărul. Cu alte cuvinte, AI-ul poate scurta timpul de lucru și poate propune variante tehnice, dar nu poate garanta singur că o soluție este corectă, sigură și aplicabilă industrial. Validarea finală rămâne la specialist.

Inovații cu aplicabilitate directă în fabrici

Celelalte lucrări au vizat teme fierbinți pentru industrie. Inginerul Cătălin Cîrja a prezentat o cercetare dedicată dezvoltării unor motoare electrice mai compacte și mai eficiente energetic, iar Camelia Buhaș a propus modele de optimizare a fluxurilor de producție pentru motoarele de tip High Flow, cu posibilitatea creșterii productivității cu aproximativ 134 de unități pe schimb.

Gabriela Severin a analizat soluții pentru reutilizarea polimerilor în realizarea unor piese și subansamble industriale, o temă de mare interes pentru economia circulară și folosirea mai eficientă a materialelor. Horia Igaș a comparat calitatea pieselor fabricate prin imprimare 3D cu cea a componentelor realizate prin prelucrări convenționale, evidențiind avantajele și limitele fiecărei tehnologii, iar Mihai Tămășan a propus soluții pentru reducerea costurilor de fabricație prin optimizarea dispozitivelor auxiliare utilizate în industria materialelor plastice.

La sesiunea de disertații a participat și dr. ing. Sorin Ile, reprezentant al companiei Plastor Trading, prezență care, potrivit reprezentanților universității, confirmă interesul constant al mediului economic pentru cercetarea aplicativă realizată la Oradea.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!