Deținerea de droguri pentru consum propriu ar urma să nu mai fie infracțiune, ci contravenție, potrivit unui proiect de lege depus marți de senatoarea Victoria Stoiciu și susținut de senatorii Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL).
Inițiativa nu legalizează drogurile și nu modifică pedepsele pentru trafic, ci propune înlocuirea răspunderii penale a consumatorilor cu amenzi și, în anumite situații, evaluare și asistență medicală.
Amenzi în loc de dosar penal
Proiectul propune modificarea Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, astfel încât cultivarea, producerea, prepararea, cumpărarea sau deținerea de droguri pentru consum propriu să devină contravenții.
Pentru drogurile de risc, amenda propusă este între 1.000 și 1.500 de lei, iar pentru drogurile de mare risc, între 1.500 și 3.000 de lei.
Și trecerea frontierei cu droguri destinate consumului propriu ar urma să fie scoasă din sfera penală: amenda ar fi între 1.500 și 2.000 de lei pentru drogurile de risc și între 2.000 și 3.500 de lei pentru cele de mare risc.
Inițiatorii subliniază că drogurile nu ar deveni legale. Traficul ar rămâne infracțiune și ar continua să fie pedepsit conform legislației în vigoare.
Potrivit proiectului, polițiștii, jandarmii, polițiștii de frontieră, cei din penitenciare și personalul vamal ar putea constata aceste contravenții, iar drogurile găsite asupra consumatorilor ar urma să fie confiscate și distruse. Sancțiunea ar fi aplicată de polițiștii din structurile specializate antidrog, după analiza probelor.
Autoritatea competentă ar putea dispune și evaluarea consumatorului într-un centru de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor. Pentru minori, evaluarea ar fi obligatorie și s-ar face cu înștiințarea și în prezența părinților sau a reprezentantului legal.
Banii încasați din amenzi ar urma să fie folosiți pentru programe naționale de prevenire și pentru asistență medicală, psihologică și socială acordată consumatorilor de droguri.
Spații pentru prevenirea supradozelor
Proiectul mai introduce o schimbare importantă: unitățile sanitare ar putea amenaja, cu autorizarea Direcțiilor de Sănătate Publică, spații în care adulții diagnosticați cu dependență să consume, sub supraveghere medicală, drogurile pe care le dețin.
Personalul medical nu ar putea procura sau furniza substanțele, ci ar avea rolul de a supraveghea consumul și de a interveni în cazul unei supradoze. În interiorul acestor spații, deținerea drogurilor pentru consum propriu de către beneficiarii programului nu ar mai constitui nici măcar contravenție.
„Am umplut dosarele procurorilor cu tineri prinși cu un gram”
Inițiatorii își motivează propunerea prin numărul mare de dosare penale care îi vizează pe consumatori. Potrivit expunerii de motive, cauzele privind drogurile ar reprezenta 77,51% din întreaga activitate a DIICOT, iar aproximativ 80% dintre persoanele cercetate penal ar fi consumatori. În 2025, 520 de persoane au fost condamnate definitiv pentru deținere pentru consum propriu, față de 78 în 2016.
Documentul mai arată că, în 2024, Poliția Română a cheltuit 271,3 milioane de lei pentru activități legate de combaterea drogurilor, de aproximativ 51 de ori mai mult decât sumele alocate programelor naționale de prevenire și asistență pentru consumatori.
„Am umplut dosarele procurorilor cu tineri prinși cu un gram, în timp ce traficanții adevărați ne scapă printre degete. Consumul nu a scăzut - a crescut. E o politică scumpă, nedreaptă și ineficientă”, susține senatoarea Victoria Stoiciu. Aceasta afirmă că dezincriminarea nu trebuie confundată cu legalizarea, ci presupune tratarea consumului în primul rând ca problemă de sănătate.
Ce s-ar întâmpla cu condamnările vechi
Proiectul prevede și efecte pentru faptele comise înainte de intrarea în vigoare a eventualei legi. Persoanele aflate în arest sau în arest la domiciliu exclusiv pentru faptele care ar fi dezincriminate ar urma să fie eliberate, iar instanțele ar trebui să reanalizeze situația celor care execută deja pedepse pentru asemenea fapte. Condamnările respective ar urma, de asemenea, să fie scoase din evidența cazierului judiciar, în condițiile legii.
Inițiatorii susțin că modelul propus este recomandat de organisme internaționale, între care Organizația Mondială a Sănătății și structuri ale ONU și Consiliului Europei, și că forme de dezincriminare sunt deja aplicate în peste 50 de jurisdicții.
Proiectul se află însă abia la începutul traseului parlamentar și, pentru a deveni lege, trebuie adoptat de Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial. În forma propusă, noile prevederi ar intra în vigoare la 30 de zile de la publicare.
Vlad Zaha, un tânăr criminolog din Oradea recunoscut la nivel național ca expert în politici publice privind substanțele psihoactive și combaterea consumului de droguri, este unul dintre cei mai activi militanți pentru dezincriminarea consumului de droguri. El a explicat, inclusiv pentru BIHOREANUL, principalele argumentele: numeroase studii dovedesc că prohibiția a eșuat, iar la nivel global are loc o revoluție a dezincriminării.