Strategiile şi politicile de sănătate publică în România, cum ar trebui plătiţi medicii, stimularea dezvoltării unităţilor medicale în zonele rurale şi urbane altele decât centrele de judeţ, reglementări administrative ce privesc unităţile furnizoare de servicii medicale şi farmaceutice - acestea au fost câteva dintre temele unei conferinţe regionale care s-a desfăşurat vineri la Oradea sub titlul "Strategie, finanţare şi dialog în sănătate" şi cu participarea unor medici şi farmacişti din şase judeţe ale Transilvaniei.
Partea cea mai importantă a întâlnirii, la care în ultimul moment ministrul Vasile Cepoi a anunţat că nu poate participa, locul său fiind luat de consilierul Monica Hercuţ, a fost însă o prezentare a noului proiect de lege a sănătăţii elaborat de Ministerul Sănătăţii după ce varianta avansată de Comisia Prezidenţială pentru Sănătate la începutul anului a dus la demisia secretarului de stat Raed Arafat (pe motiv că, practic, oferea companiilor private banii colectaţi de la toţi cetăţenii, inclusiv pentru asigurările obligatorii de sănătate), precum şi la numeroase şi masive demonstraţii de protest în întreaga ţară.
Statul nu se retrage din sănătate
După mesajele transmise de şeful Cancelariei prefectului, Claudia Timofte, viceprimarul Oradiei Ovidiu Mureşan şi fostul ministru Cseke Attila, invitat de onoare, consilierul ministrului a făcut prezentarea proiectului care pare o combinaţie sensibil moderată între actuala lege şi proiectul respins al Comisiei Prezidenţiale.
Noul proiect prevede ca fondul naţional de sănătate să nu mai facă parte din bugetul consolidat al statului, ceea ce ar însemna ca banii plătiţi de asiguraţi să nu mai "dispară" pentru alte tipuri de cheltuieli decise de guverne, dar şi ca toţi cetăţenii să fie asiguraţi, pentru cei care nu-şi pot plăti contribuţiile acest lucru urmând să-l facă statul, prin autorităţi centrale şi chiar locale.
În baza noului proiect, sistemul asigurărilor de sănătate ar urma să fie descentralizat, asiguratorii publici (actualele CAS-uri judeţene) urmând să poată încheia şi asigurări facultative şi complementare de sănătate, după cum şi asiguratorii privaţi vor putea încheia atât asigurări facultative, cât şi obligatorii.
Furnizorii de servicii medicale (spitale, clinici, institute, cabinete medicale individuale şi farmacişti) vor putea încheiat contracte cu mai mulţi asiguratori, iar în noul sistem actuala Casă Naţională a Asigurărilor de Sănătate ar urma să aibă rol de reglementare şi supraveghere, alături de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. În ce priveşte asiguraţii, aceştia vor putea negocia cu asiguratorii servicii suplimentare de servicii medicale.
Pachetele de servicii de sănătate vor fi de patru tipuri: minimal (pentru toţi cetăţenii, indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu, aceştia urmând să beneficieze, de pildă, de asistenţă medicală de urgenţă), de bază (pentru asiguraţi), pachet social (pentru persoanele din categoriile vulnerabile, ale căror contribuţii vor fi plătite de stat) şi, în fine, pachete facultative.
Asiguratul alege
Foarte important este că noul proiect permite asiguratului să-şi aleagă asiguratorul public sau privat, atât pentru pachetul de servicii de bază, cât şi pentru cel facultativ şi suplimentar.
O altă mare diferenţă faţă de proiectul Comisiei Prezidenţiale este că actuala variantă prevede reorganizarea spitalelor ca institute de sănătate publică (nu societăţi comerciale şi nu fundaţii) care să fie deţinute în continuare de stat şi administrate de autorităţi publice (de la Minister până la Primării).
Conducerea spitalelor ar urma să aibă libertatea de a-şi stabili numărul de angajaţi şi de posturi, propria structură de organizare şi funcţionare, dar şi - foarte important - să plătească medicii, asistentele şi personalul auxiliar după calitatea, cantitatea şi complexitatea muncii prestate.
De asemenea, spitalele vor avea libertatea să încheie parteneriate care să asigure atât continuitatea asistenţei medicale (putând apela la medici şi echipe de medici care funcţionează în sistem privat pentru a asigura prestaţii pe care nu le poate furniza altfel), cât şi suplimentarea resurselor şi mijloace de motivare a personalului.
Conferinţa a fost organizată de Federaţia Patronilor Bihor în colaborare cu Confederaţia Asociaţiilor de Afaceri din Transilvania, Asociaţia Medicilor de Familie Bihor, Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România, Colegiul Judeţean al Farmaciştilor şi Colegiul Medicilor Bihor şi Clinica New Medics din Oradea.