Cât valorează cuvântul politicienilor aflaţi la putere? Zero lei şi zero bani. Ca dovadă, regionalizarea în detrimentul Oradiei şi în avantajul Clujului continuă să se desfăşoare pe tăcute, cu consimţământul lor tacit, ultima instituţie pe care Bihorul o pierde fiind, începând de săptămâna aceasta, Direcţia Regională Vamală.

Ordin „pe gură"

Povestea mutării de la Oradea la Cluj a mutării Direcţiei Vamale a început în această vară, când şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Gelu Ştefan Diaconu, a descins la Oradea şi le-a spus celor 36 de angajaţi că vor fi mutaţi la Cluj.

În august, de altfel, salariaţii au desfăşurat un protest chiar în faţa sediului instituţiei din Şoseaua Borşului şi au înaintat un Memoriu atât prefectului de Bihor, Claudiu Pop, cât şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu. Potrivit semnatatorilor, mutarea la Cluj a Regionalei Vamale ar fi nejustificată, nu doar pentru că toţi angajaţii sunt orădeni, ci şi pentru că aici se află atât frontiera, cât şi sediile producătorilor de produse accizabile din regiunea de Nord-Vest, iar intervenţiile şi controalele demarate de la distanţă ar fi ineficiente şi foarte costisitoare.

În plus, spuneau vameşii, fiecare salariat are familii, credite bancare, copii şi părinţi de întreţinut, neputând să-şi permită din lefurile de 2.000 lei plata chiriilor la Cluj şi a navetei săptămânale la Oradea, pentru vizitarea rudelor.

„Ar fi o mare greşeală"

Ulterior, preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang, a promis salariaţilor Direcţiei Regionale Vamale, din partea vicepremierului Liviu Dragnea, cu care a spus că a discutat în persoană, că Direcţia Vamală rămâne la Oradea, cel puţin în acest an, şi că în niciun caz nu va fi mutată înainte de alegeri. „Ar fi o mare greşeală", spunea Mang în septembrie, pentru a-i linişti pe protestatari.

Promisiuni similare, conform cărora instituţia nu va fi mutată la Cluj, au făcut, după intervenţii la ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, şi senatorul PSD Bihor, Florian Bodog, şi deputatul social-democrat Ioan Sorin Roman.

Cum, în ciuda asigurărilor date de politicieni, şeful Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Cluj, în cadrul căreia a fost încorporată Direcţia Vamală, a decis mutarea instituţiei şi a celor 36 de angajaţi la Cluj, începând din 20 octombrie, Mang s-a „sucit", declarând că de vină pentru mutare ar fi chiar salariaţii, care au cerut în instanţă, la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bihor, suspendarea aplicării Ordinului şefului DGFP Cluj, ca şi cum nu ar fi fost dreptul lor legal.

„Încărcăm tot..."

BIHOREANUL a aflat că operaţiunea de mutare la Cluj a început deja şi se va încheia săptămâna aceasta, chiar dacă solicitarea salariaţilor de suspendare a deciziei în acest sens nu a fost încă judecată.

„Tribunalul Bihor trebuia să se pronunţe pe 17 octombrie dacă suspendă sau nu aplicarea deciziei de mutare, dar şeful DRFP Cluj a cerut Curţii de Apel Oradea strămutarea procesului la o altă instanţă. Problema e că deşi cererea de strămutare va fi judecată abia pe 4 noiembrie, noi deja ne mutăm, şi probabil că acţiunea va rămâne fără obiect după ce şi noi, şi instanţa, suntem puşi în faţa faptului împlinit", a declarat BIHOREANULUI un angajat al Regionalei Vamale.

De altfel, spun şi alţi salariaţi, mutarea e ca şi încheiată. „De luni ni s-a spus să împachetăm tot mobilierul, calculatoarele, birotica, pentru că joi vin TIR-urile să le ducă la Cluj, iar vineri, 25 octombrie, trebuie să ne prezentăm şi noi acolo la serviciu", a declarat un vameş.

„N-au cuvânt"

Potrivit unui angajat, toţi cei 35 colegi au acceptat să se mute la Cluj, însă numai ca măsură provizorie, până îşi vor găsi alte locuri de muncă la Oradea.

„Pentru că nu avem de unde plăti chirii de 200-300 euro din salarii de 2.000 lei, dar şi pentru că nu ne convine să ne lăsăm familiile aici sau să le vedem o dată la două săptămâni sau la o lună, ne mutăm la Cluj numai până când ne găsim altceva de lucru la Oradea. Când găsim, ne dăm demisia", a declarat unul dintre salariaţi, adăugând că este cu totul dezamăgit de politicienii de la putere.

„N-au cuvânt. Cuvântul lor nu valorează nimic", a spus omul, vădit supărat că, la fel precum colegii săi şi familiile acestora, a fost amăgit luni întregi.