Un banc cu ingineri spune că nemţii chelesc începând din creştetul capului iar românii de la frunte. Motivul e simplu. Înainte de a începe un proiect, primii se scarpină în cap încercând să îşi dea seama ce au de făcut, în vreme ce cei din urmă îşi dau peste cap văzând ce-a ieşit.
Cam aşa şi cu proiectele europene ale Primăriei orădene. Aproape că nu există investiţie importantă care să nu fie dată la refăcut sau să nu necesite ulterior lucrări suplimentare. De data aceasta, doar pe banii contribuabililor...
Oradea de top
La încheierea ciclului de finanţare europeană 2007-2014 municipalitatea se poate lăuda cu o performanţă notabilă. "Oradea va fi printre primele trei oraşe din România, cu peste 200 milioane euro atraşi prin intermediul proiectelor europene", spune primarul Ilie Bolojan (foto).
Adevărul este că numai anul acesta municipalitatea are de implementat proiecte în valoare de 119,4 milioane euro. Pe lista lucrărilor de terminat până la sfârşitul anului se numără investiţii importante, de la construcţia CET-ului pe gaz şi a aquapark-ului din ştrandul municipal, până la amenajarea drumului expres din strada Ecaterina Teodoroiu şi reabilitarea Pasajului Vulturul Negru. Edilul spune că lucrările prelungite peste data de 31 decembrie 2015 vor trebui închise până la 31 martie 2016 pe banii Primăriei, dar chiar şi aşa oraşul va ieşi în câştig pentru că şi-a plătit o parte din lucrări pe bani europeni.
Ce nu spune nimeni, însă, este că aproape nu există proiect fără cheltuieli "colaterale". Pentru că angajaţii Primăriei nu s-au gândit din timp cum trebuie să arate un proiect bine făcut...
Au uitat de parcare...
Cel mai bun exemplu este viitorul centru de afaceri cu produse agricole de pe amplasamentul Pieţei Rogerius. La un an de la demararea lucrărilor, municipalitatea şi-a dat seama că imobilul ar fi trebuit dotat din construcţie cu o parcare subterană. Comercianţii ar fi avut unde trage maşinile pentru a descărca marfa, iar orădenii ar fi găsit mai uşor locuri de parcare într-o zonă aglomerată.
În lipsa unei soluţii mai bune, primarul Bolojan a anunţat amenajarea unei parcări cu peste 400 de locuri, din care jumătate subterane, în locul cortului din faţa Spitalului Municipal. Construcţia va fi legată de piaţă printr-un tunel, pe sub linia de tramvai, prin care orădenii vor ajunge la piaţă, iar comercianţii îşi vor căra marfa la tarabe. Pentru că angajaţii Primăriei nu s-au gândit din timp să facă parcarea din bani europeni, o vom plăti cu toţii.
Scuze sunt destule. "A existat şi varianta unei parcări supraetajate, dar pe de o parte am preferat o clădire cu grădină deasupra, iar pe de cealaltă s-ar fi prelungit perioada proiectării şi riscam să nu depunem proiectul la timp", spune şeful Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, Marius Moş (foto). Drept urmare, investiţia de circa 3,7 milioane euro va fi făcută din bugetul Administraţiei Imobiliare.
Scumpul drum rapid
Parcarea subterană nu este nici pe departe cea mai costisitoare lucrare suplimentară ce putea fi evitată. După cum se ştie, municipalitatea va cofinanţa, cu nu mai puţin de 11 milioane euro, proiectul în valoare totală de 16 milioane euro privind construcţia drumului rapid ce va lega, paralel cu linia ferată, podurile Dragoş Vodă şi Theodor Neş. Când şi-a pus schiţele pe peretele biroului, viceprimarul Mircea Mălan (foto) a realizat, chiar înainte de licitarea lucrării, că proiectul este nefuncţional. "Era absurd! Cei care coborau de pe deal nu puteau să o ia la stânga spre podul Dragoş Vodă, iar cei care veneau dinspre Episcopia nu puteau nici ei vira spre zona de deal", spune Mălan.
Proiectul a fost dat la refăcut şi va fi pus în operă cu o intersecţie semaforizată în dreptul străzii Graurilor, benzi de stocaj în dreptul intersecţiilor, două sensuri giratorii în vecinătatea străzii Louis Pasteur şi a podului Teodor Neş pentru ca şoferii să poată merge în direcţia în care vor, plus bretele de acces pe pod. Toate, pe banii oraşului!
Rămase pe dinafară, lucrările de finalizare a podului Dragoş Vodă şi cele de modernizare a străzii Făcliei au fost şi ele trecute în proiect. Finanţatorul european n-a avut nimic împotrivă. Doar nu le plăteşte el...
Începute pe dos
Şi în proiectul privind Pasajul Vulturul Negru Primăria a pus carul înaintea boilor, apucându-se să reabiliteze mozaicul înainte să repare cupola de sticlă şi pereţii. Dacă firma Marconst nu şi-ar fi prins urechile în lucrare, astăzi constructorii municipalităţii ar monta schele pe covoare goase de carton şi lemn, pentru ca bucăţile de moloz desprinse din faţade în timpul reabilitării să nu distrugă pavajul abia refăcut.
Potrivit viceprimarului Mălan, municipalitatea va rupe contractul cu Marconst, va înlocui soluţia tehnică a mozaicului cu una bazată pe răşină în loc de ciment, pentru a evita apariţia crăpăturilor, dar va relua lucrările abia la vară. "Vom începe reabilitarea Pasajului cu refacerea cupolei şi a pereţilor, în ordinea lor firească", spune Mălan. Rămâne de văzut din ce bani. Primăria se alege în mod cert cu corecţii financiare din partea finanţatorului european pentru nerespectarea contractului privind pavajul, aşa că bugetul local va fi bun de plată.
Deşi nici nu mai contează, reprezentanţii municipalităţii spun că lucrările au început (acum trei ani) de la pavaj şi nu de la acoperiş pentru că măcar asupra terenului Primăria avea acte de proprietate. În cazul faţadelor şi a acoperişului, funcţionarii umblă şi acum după lămurirea situaţiei juridice şi acordurile coproprietarilor, aşa că licitaţia va trebui să mai aştepte.
Lucrări fără cote
Situaţia e încurcată şi în privinţa reabilitării Pieţei Unirii. Deşi Primăria a dat ordinul de începere a lucrărilor încă de la începutul lui ianuarie, firma Drumuri Orăşeneşti ezită încă să bage picamerele în asfalt. După ce proiectul pieţei a fost făcut şi refăcut de trei ori, constructorul s-a trezit, înainte de începerea lucrărilor, că nu are cotele de adâncime la care să facă săpăturile, nici raportările la vecinătăţi şi multe alte detalii tehnice strict necesare, aşa că a fost nevoit să reia calculele.
De altfel, în ciuda amânărilor, bugetul lucrării nu cuprinde nici acum cheltuieli obligatorii, precum cele cu lucrările de descărcare arheologică. În cazul în care constructorii vor da peste vreun "ciob de oală", oraşul va fi bun de plata săpăturilor arheologice, care vor trebui făcute şi repede, şi bine, pentru a nu încurca mai mult constructorii. "Să sperăm că nu vom găsi aici o comoară", a glumit Ilie Bolojan într-o conferinţă de presă.
Nu de alta dar, mai în glumă, mai în serios, prins în multe cheltuieli neprevăzute, oraşul e atât de strâns la pungă, că nici măcar nu îşi permite să sape după bani...
DE LA CAPĂT
Reproiectări pe bandă rulantă
Situaţia cheltuielilor neprevăzute care apar în proiecte europene valorând zeci de milioane de euro este cu atât mai revoltătoare cu cât Primăria le-a dat la reproiectat de mai multe ori, deci astfel de situaţii nu ar mai fi trebuit să apară. Aşa a fost refăcut proiectul centralei pe gaz şi cumpărată o centrală de capacitate mai mare pentru a creşte eficienţa sistemului, tot aşa a fost reproiectată Piaţa Unirii pentru a fi mai colorată, şi a fost refăcut proiectul aquapark-ului Nymphaea în sensul reducerii clădirii principale pentru a se cheltui mai puţin cu încălzirea sau adăugării unui bazin în plus pentru a atrage mai mulţi clienţi vara. Prelungirea proiectării a adus municipalitatea în situaţia de a trebui să implementeze până la sfârşitul anului nu mai puţin de 26 de proiecte, în valoare totală de 261,4 milioane euro. Cu riscul de a nu se încadra în termene şi de a plăti diferenţe din bugetul propriu sau chiar corecţii financiare...