Săptămâna trecută, prin ordinul directorului executiv al Finanţelor Publice Bihor, Ioan Mihaiu, conducerea Administraţiei Finanţelor Publice (AFP) Beiuş a fost preluată de Anica Boroş, şefa Trezoreriei locale.
Decizia vine după ce, pe 6 mai, fostul şef al AFP Beiuş, Ionel Vancu, şi subalternul său, şeful Serviciului Colectare şi Executare Silită Persoane Juridice, Adrian Bucurean, au fost trimişi în judecată şi suspendaţi, pentru protejarea unor evazionişti care au provocat bugetului de stat un prejudiciu de 3,6 milioane de lei.
BIHOREANUL a descoperit că tupeul celor doi funcţionari a mers până acolo încât şi-au continuat afacerile chiar şi în timpul anchetei: au amânat la extrem instituirea sechestrului pe bunurile producătorului de tâmplărie Cedru Prod şi au promovat în lanţ acţiuni de suspendare a popririlor instituite pe conturile acestei firme.
Evazionişti cu pile
Ancheta legată de frauda de la AFP Beiuş, caz deja prezentat pe larg de BIHOREANUL, a fost finalizată de procurorii Parchetului Bihor prin trimiterea în judecată a cuplului Ionel Vancu-Adrian Bucurean, pentru abuz în serviciu în formă continuată şi cu consecinţe grave, respectiv pentru fals în acte publice. Magistraţii au dispus totodată şi menţinerea sechestrului asigurator ce le-a fost aplicat celor doi, în timpul cercetărilor, pe proprietăţi.
Directorilor li se reproşează că, deşi Codul Fiscal cere executarea silită a firmelor care nu achită TVA şi impozitul pe profit în termen de 30 de zile, au protejat de la executare mai multe firme evazioniste, cu datorii vechi chiar şi de 3-4 ani.
Mai mult, Cedru Prod, una din cele mai cunoscute firme din Beiuş, cu datorii de peste 900.000 lei, a beneficiat şi de certificate ce atestau în fals că ar fi la zi cu plata dărilor către stat, iar cu aceste documente patronii au reuşit să acceseze credite bancare de 4 milioane de euro!
BIHOREANUL, reclamat şi el
Pentru a-i dovedi pe directori, în 2009 poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor din Poliţia Bihor au percheziţionat atât sediul AFP Beiuş, cât şi casele celor doi directori, găsind liste cu firme datornice păstrate la sertar, iar la Bucurean, în plus, şi documentele de evidenţă contabilă de la 16 firme.
Totodată, convorbirile le-au fost interceptate. Aşa s-a aflat, de pildă, că Bucurean îi consilia pe administratorii societăţilor pentru care lucra ca şi contabil, învăţându-i cum să obţină facturi fictive pentru decontarea unor cheltuieli, ori chiar cum să-i "ungă" pe comisarii Gărzii Financiare şi cu ce sume, pentru a fi scutiţi de amenzile mari.
Supărat că BIHOREANUL i-a făcut publice învârtelile, Bucurean s-a înfoiat. "Aveţi o problemă foarte mare, astea sunt informaţii secrete!", a răbufnit finanţistul în discuţia cu reporterul, iar apoi, imediat după apariţia articolului, a reclamat "scurgerea de informaţii" din ancheta penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cerând tragerea la răspundere a celor care au furnizat date ziarului.
Tupeu până la capăt
BIHOREANUL a descoperit că cei doi finanţişti şi-au continuat afacerile penale chiar şi în timpul cercetărilor, refuzând cu obstinaţie să ia măsuri împotriva evazioniştilor. Ba chiar ajutându-i să fenteze statul! Un exemplu clar e modul în care Cedru Prod, firmă intrată din 2006 sub protecţia celor doi şefi ai Finanţelor Beiuş, a reuşit, deşi acumulase o datorie de aproape un milion de lei, să scape de executarea silită şi să se pună la adăpost, intrând în proces de insolvenţă.
Pentru a-i ajuta pe patronii Vasile Babău, Gheorghe Cupin şi Dănuţ Petruţiu, Vancu şi Bucurean au amânat până pe 22 iunie 2009 instituirea sechestrului pe bunurile firmei, deşi societatea avea datorii vechi de 3 ani, iar Codul Fiscal îi obliga să ia măsuri după prima lună de neplată! Într-un final au făcut-o, dar de formă, chitiţi să-i ajute în continuare pe afacerişti.
Fiind deja sub anchetă, pe 19 iunie finanţiştii au pus poprire pe conturile firmei, ca să nu poată fi acuzaţi că nu îşi fac treaba, dar pe de altă parte au făcut urgent demersurile pentru ca dispoziţia respectivă să poată fi suspendată. Iar sechestrul l-au aplicat nu ca să conserve pentru stat bunurile Cedru, ci întrucât era o condiţie obligatorie ca firma să poată cere ridicarea popririlor de pe conturi, unde se aflau şi banii din credite. Pe 23 iunie, cererea de suspendare a popririi, purtând avizul cuplului Vancu-Bucurean pentru perioada maximă de 6 luni, a şi plecat spre Oradea, iar două zile mai târziu, documentul a fost aprobat de directorul executiv al Finanţelor Bihor, Ioan Mihaiu.
Cum a putut obţine o firmă evazionistă o astfel de facilitate? A fost sau nu complice şeful Finanţelor la frauda de la Beiuş? Aspectele n-au fost lămurite de procurori. Pe 28 aprilie, aceştia au înaintat o adresă şefului DGFP Bihor, solicitând "să comunicaţi de urgenţă, temeiul în drept în baza căruia aţi aprobat suspendarea executării silite prin poprire bancară pe o perioadă de 6 luni pentru firma Cedru Prod, documentele care au stat la baza emiterii acestei decizii". După care, pe 6 mai, fără să mai aştepte vreun răspuns de la Mihaiu, procurorii au înaintat dosarul la Judecătoria Beiuş, mărginindu-se la inculparea celor doi subalterni.
Şmecherii legale
Interpelat de BIHOREANUL, Ioan Mihaiu (foto) susţine că suspiciunile la adresa sa sunt nefondate. "Eu am venit la conducerea Finanţelor Bihor abia în 2009. Toate ilegalităţile s-au comis înainte, nu aveam de unde să ştiu ce se întâmplă", spune el.
Legat de facilităţile fiscale acordate Cedru Prod, Mihaiu susţine că ele sunt legale şi se aprobă frecvent. "Codul de procedură fiscală permite suspendarea popririlor dacă există bunuri sub sechestru care să acopere datoria firmei către bugetul de stat", explică finanţistul.
Procedura e simplă şi depinde - cum altfel? - de o anchetă efectuată de Administraţia Financiară de care aparţine societatea. "Reprezentanţii AFP Beiuş au verificat dacă Cedru Prod îndeplineşte condiţiile pentru suspendarea executării prin poprirea conturilor. Au întocmit dosarul, l-au avizat favorabil şi l-au trimis la Oradea, unde actele au fost verificate de Direcţia de Administrare a Veniturilor şi s-a întocmit un referat pe care l-am aprobat. Eu până în prezent nu am respins nicio astfel de cerere", susţine Mihaiu.
Pentru ei, se poate orice
Directorul Finanţelor Bihor a dezvăluit că suspendarea popririi conturilor pe care Cedru Prod a obţinut-o în iunie 2009 nici măcar n-a fost singura facilitate. Firma a apelat la toate artificiile posibile şi, până în prezent, nu a plătit nimic din datoriile către stat. Toate cererile erau avizate de Ioan Vancu şi Adrian Bucurean.
"După scurgerea celor 6 luni de suspendare a popririi, firma a cerut şi primit amânare de la plată în baza OUG 92/2009, care permitea amânarea plăţii obligaţiilor fiscale neachitate la termen, ca efect al crizei. Cum nu a respectat graficul de plăţi întocmit, i s-a blocat din nou contul şi a făcut o nouă cerere pentru suspendarea popririi, care a fost din nou aprobată, iar apoi a intrat în insolvenţă", a explicat Mihaiu care, la solicitarea BIHOREANULUI, a declanşat o anchetă pentru a verifica dacă documentaţia AFP Beiuş respectase prevederile legale. "Eu nu pot să ştiu dacă s-a respectat sau nu legea când s-a întocmit dosarul. Dacă s-a făcut ceva ilegal, s-a făcut la Beiuş, iar vinovaţii vor răspunde", promite Mihaiu.
Cert e că scandalul a provocat "valuri" până la Bucureşti, iar directorul Finanţelor bihorene a fost chemat acum la Minister pentru a raporta situaţia şi a propune un nou şef la AFP Beiuş. Deşi, la ce probleme au lăsat predecesorii, greu de crezut că s-ar mai lega la cap cineva fără să-l doară...
PROTEJAŢI ANCHETAŢI
Din nou la Parchet
Odată cu trimiterea în judecată a celor doi reprezentanţi ai Administraţiei Finanţelor Publice Beiuş, procurorii au dispus şi anchetarea administratorilor Cedru Prod, Vasile Babău, Gheorghe Cupin şi Dănuţ Petruţiu, pentru uz de fals. Cei trei sunt acuzaţi că au folosit certificatele false emise de şefii AFP Beiuş pentru a obţine credite bancare.
Dosarul aflat în anchetă la Parchetul Beiuş nu e singurul deschis pe numele lor. Cei trei au fost trimişi deja în judecată pentru evaziune fiscală, sub acuza că între 2006-2009 nu au achitat nici asigurările sociale ale angajaţilor, în total prejudiciul adus fondului de sănătate şi celui de pensii depăşind 400.000 de lei.