Circa 50 de săteni din Tărcaia protestează, miercuri, în faţa Consiliului Judeţean Bihor împotriva traseului ales pentru viitoarea centură Beiuş - Ştei, care presupune exproprierea mai multor hectare de sere, solarii şi terenuri agricole, sursa de venit a agricultorilor, care îşi vând produsele, cum ar fi roşii, ardei, vinete, porumb, cartofi, în şase judeţe din ţară.
Agricultorii au călătorit tocmai până la Oradea pentru a-şi arăta supărarea şi, totodată, i-au adus preşedintelui CJ Bihor, Ilie Bolojan, un coş cu roşii, vinete, ceapă, castraveţi, fasole verde, toate roade ale serelor care în curând vor trebui să dispară...
Bolojan, neînduplecat
Protestul a început la ora 14, în Parcul Traian, fiind ţinut sub observaţie de un echipaj de jandarmi. În jurul orei 15, chiar înaintea şedinţei de Consiliu Judeţean, în care aleşii bihorenilor sunt chemaţi să aprobe tarifele de expropriere pentru terenurile din Tărcaia, Ilie Bolojan a coborât printre protestatari şi le-a ascultat nemulţumirile.
Totuşi, acesta le-a explicat cum anume a fost aleasă varianta de traseu pentru centura Beiuş - Ştei, că aceasta este varianta fezabilă, dar şi că modificările faţă de traseul iniţial au trebuit făcute după construirea de către Primăria Tărcaia a unei staţii de epurare culoarul respectiv. Preşedintele CJ le-a spus oamenilor că înţelege că exproprierile îi afectează pe agricultori, dar că investiţia în realizarea centurii este spre binele judeţului Bihor.
„Am venit aici din respect pentru dvs., v-am ascultat. Eu nu o să fac altceva decât ceea ce trebuie pentru judeţul Bihor. Nu are rost să vă mint frumos. Eu vă respect pentru ceea ce faceţi, pentru că, într-adevăr, în zona dvs. se vede ce înseamnă oameni harnici, dar vă rog să mă credeţi că acest proiect va fi un câştig şi mai mare, pentru mult mai mulţi oameni”, a spus Ilie Bolojan.
Şeful CJ Bihor n-a vrut să ia de la locuitorii din Tărcaia coşul cu legume pregătit de aceştia pentru a-i arăta şefului CJ ce produse ies din serele care urmează să dispară, spunând că trebuie să urce în sala mare pentru începerea şedinţei. Liberalul le-a spus că îl pot lăsa în instituţie, astfel că oamenii l-au pus chiar în faţa prezidiului din Sala Mare a CJ Bihor, adică exact în faţa lui Bolojan şi a vicepreşedinţilor Mircea Mălan şi Călin Gal, unde a şi rămas pe parcursul şedinţei.
"Nu ocoliţi Beiuşul peste solariile noastre"
La protest, în parcul de lângă CJ Bihor, ceilalţi săteni, unii oameni în vârstă, iar alţii tineri agricultori, ţineau pancarte cu mesaje ca: "Nu ocoliţi Beiuşul peste solariile noastre!", "Nu distrugeţi agricultura de legume", "Respectaţi proprietatea moştenită", "Lăsaţi-ne să producem marfă proaspătă pentru pieţele din România" şi "Nu distrugeţi viitorul copiilor".
De asemenea, unii dintre ei au adus şi fotografii cu solariile din Tărcaia. Din când în când, protestatarii atrăgeau atenţia asupra cauzei lor suflând în mici vuvuzele.
Împotriva exproprierilor
Protestul localnicilor din Tărcaia vine după ce, luni, 54 de proprietari de terenuri din comună au semnat o petiţie pe care au înaintat-o Consiliului Judeţean Bihor, solicitând modificarea traseului aprobat pentru cel de-al doilea sector al Centurii ocolitoare a municipiului Beiuş, spre Ştei, pentru realizarea căruia exproprierile ar viza cele mai productive terenuri ocupate acum de sere, solarii şi grădini, unele gospodării având în derulare proiecte prin fonduri europene.
Potrivit petiţiei, traseul presupune exproprierea a 137.613 mp de terenuri aflate pe raza comunei Tărcaia, din care 65.386 mp proprietate privată a persoanelor fizice şi 72.227 mp proprietate publică a comunei Tărcaia, însă propunerea nu a fost prezentată nici locuitorilor, nici proprietarilor afectaţi, "nefiind făcute demersuri în acest sens nici de Primăria Tărcaia, nici de Consiliul Judeţean Bihor".
Nemulţumirea localnicilor este amplificată de faptul că, din 2018, printr-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial, a fost dispusă declanşarea procedurilor de expropriere pentru alte 155 de proprietăţi din Tărcaia, în suprafaţă totală de 86.896 mp, pentru un alt traseu al aceluiaşi drum de centură, propus în 2011, care a trebuit modificat deoarece, pe amplasamentul iniţial, Primăria comunei nu a mai ţinut cont de proiect şi a construit staţia de epurare a localităţii.
Oamenii nu au fost despăgubiţi pentru respectivele terenuri şi au mutat serele pe cheltuială proprie de pe suprafeţele expropriate pe cele care acum sunt vizate de noi exproprieri. "Exproprierile vor avea consecinţe sociale ireversibile având repercusiuni asupra mijloacelor de subzistenţă a unei părţi însemnate a localnicilor, în condiţiile în care veniturile din agricultură reprezintă singura sursă de venit a majorităţii acestora", se arată în petiţie.
Dacă demersul nu le va fi băgat în seamă, oamenii din Tărcaia vor să se adreseze CNAIR şi Guvernului României, dar şi să încerce să oprească exproprierile în instanţă.
Videoreportaj de la protest, realizat de Paul Lelea: