Protest pentru lumină: O firmă a ridicat un "oraş" de deşeuri electrice nevalorificate, cu care îşi terorizează vecinii (FOTO)

"Primăria Tileagd, aveţi obligaţia de a vă proteja cetăţenii. Vă rugam să găsiţi soluţii pentru a rezolva acest dezastru ecologic care îmbolnăveşte oameni. Domnule primar, chiar nu puteţi face nimic?". 

Mesajul a fost transmis în timpul campaniei electorale pe grupul de Facebook al localnicilor din Tileagd. Expeditorul, Mariana Duma, stă pe strada Depozitelor, la doar câţiva paşi de uriaşa platformă pe care firma Bene Internaţional a strâns de-a lungul anilor tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice uzate, fără să le elimine. Uriaşul morman de gunoaie e o sursă de infecţie, atrage şobolanii şi le poluează vecinilor apa din fântâni, însă reprezentanţii firmei pretind că funcţionează legal şi chiar îi ameninţă pe oameni că, dacă îi mai reclamă, îi vor lăsa blocaţi în case...

Strada gunoaielor

Problemele între proprietarii depozitului de deşeuri din Tileagd şi locuitorii din vecinătate durează de ani de zile. Bene Internaţional a deschis depozitul aici în 2006, la scurt timp după ce a devenit  Centru autorizat de Colectare a Deşeurilor de Echipamente Electrice şi Electronice, cumpărând terenul şi halele fostei fabrici de mobilă din Tileagd, inclusiv drumul de acces. 

Lângă drum au primit, ulterior, locuri de casă şi câteva familii rămase fără locuinţe în urma inundaţiilor din zonă, care şi-au ridicat aici case. "La început nu au fost multe deşeuri. Dar au tot adus. Nu mai vedem nimic pe geam, decât carcase", spune Mariana Duma. Femeia e supărată pe bună dreptate. În faţa casei ei, muntele de frigidere şi maşini de spălat e înalt de peste 5 metri. 

Vara e cel mai rău, spune ea, căci fiarele se încing şi emană un miros insuportabil, mizeria atrage şobolanii, iar hoiturile de rozătoare poluează apa din fântâni. Unde mai pui că, în ultima perioadă, angajaţii Bene nici nu se mai sinchisesc să ţină deşeurile după gard. Zeci de saci uriaşi cu mizerii, dar şi părţi din electrocasnicele demontate, zac abandonate pe cele două părţi ale drumului şi pe acostamentul străzii, chiar şi în faţa caselor. 

Deşeuri în drum

Femeia a reclamat situaţia de mai multe ori, atât la Primăria Tileagd, cât şi autorităţilor de mediu, însă răspunsul a fost de fiecare dată acelaşi: totul e în regulă. "Cum poate fi în regulă?", protestează Duma, care din pricina sesizărilor a ajuns avertizată că nu va mai putea circula pe drumul spre casă. "M-au ameninţat că ne pun barieră, că e drumul lor", zice ea. 

Picătura care a umplut paharul a fost în urmă cu două săptămâni, când un nou transport de deşeuri a fost descărcat în mijlocul drumului, chiar în faţa casei ei. "Pur şi simplu le-au aruncat. Atât de plin e aici, că nu mai aveau unde le pune", zice femeia. 

Revoltată, ea a sunat la Poliţie, însă oamenii legii i-au răspuns că e proprietate privată şi nu pot interveni. Aşadar, a postat fotografiile cu strada, mormanele de deşeuri şi mizeriile, precum şi ultima sesizare şi răspunsul primit de la autorităţi, pe grupul de Facebook al comunităţii din Tileagd, de unde, apoi, au ajuns în atenţia publică. 

"Nu suntem răi"

Cum era de aşteptat, reprezentanţii Bene Internaţional susţin că nu au nicio vină pentru "deranjul" pe care îl provoacă vecinilor. "Noi nu le îngrădim dreptul de proprietate, modul în care noi ne manifestăm drepturile noastre nu îi afectează", pretinde consilierul juridic al societăţii, Lőrincz Alexandru. 

În opinia juristului, oamenii n-au niciun drept să reclame mizeriile depozitate pe drumul de acces, căci acesta este în proprietatea firmei. "Am putea pune barieră, am putea muta gardul până la limita proprietăţii şi să îi lăsăm să se judece cu anii pentru dreptul de servitute. Dar nu suntem răi, nu facem acest lucru", zice mărinimos Lőrincz.

Acesta neagă acuzele că muntele de deşeuri electronice şi electrocasnice ar polua apa şi terenul, ori că firma ar încălca în vreun fel obligaţiile asumate prin autorizaţia de mediu. "Activăm acolo de 15 ani, avem controale de 2-3 ori anual. Bineînţeles, există situaţii în care greşim, suntem amendaţi, se stabilesc măsuri, noi ne conformăm". 

Vin exproprieri

La rându-i, primarul comunei Tileagd, Adrian Codrean, susţine că disputa dintre proprietarii depozitului şi vecini este în atenţia administraţiei locale de ani de zile. "Am vrut să introduc utilităţi acolo şi să modernizez drumul. Le-am făcut o propunere de schimb, să ne dea drumul, iar ei să preia un teren din vecinătate. Nu am avut cu cine discuta, n-au vrut. Am discutat şi pe marginea reclamaţiilor că au contaminat solul, dar au prezentat documente din care rezulta contrariul. Dacă organele abilitate ar găsi probleme, ar fi oprit activitatea. Ei nu au făcut-o, iar eu nu pot, nu am nicio bază legală", explică edilul. 

Codrean susţine, însă, că problema va dispărea de la sine în următorii ani, odată cu proiectul de electrificare a liniei de cale ferată Episcopia Bihor - Cluj Napoca, linie care trece chiar pe lângă depozitul din Tileagd. "M-am gândit să pregătesc documentaţia pentru exproprierea drumului, dar aştept să demareze CFR exproprierile. Ei vor trebui să plece, îşi vor lua teren în altă zonă, e treaba lor", mai zice primarul. 

În vizor

Atât că, deşi reprezentanţii Bene Internaţional pretind că respectă legea, BIHOREANUL a descoperit că încalcă prevederile autorizaţiei de mediu emise în 2018, în baza căreia funcţionează. Printre obligaţii, Agenţia de Mediu Bihor a impus firmei să gestioneze deşeurile "fără a pune în pericol sănătatea umană sau mediul înconjurător", să păstreze toate deşeurile pe platforme special amenajate şi îngrădite, respectiv să menţină libere căile şi drumurile de acces, ceea ce în Tileagd e vizibil că nu se întâmplă. 

Conform aceluiaşi document, deşeurile destinate valorificării sau tratării puteau fi depozitate doar pe o perioadă de 3 ani, în vreme ce pentru obiectele destinate eliminării, perioada de depozitare e limitată strict la un an. Muntele de deşeuri întins pe 2 hectare dovedeşte, însă, că nici această cerinţă nu a fost respectată.

Problemele nu se opresc, însă, aici, spun sursele BIHOREANULUI, acesta fiind şi motivul pentru care cercetările declanşate săptămâna trecută de Garda de Mediu Bihor, iniţial doar pe problema drumului de acces, au fost extinse. "Va dura câteva zile", spune şeful Gărzii, Sever Şerbănescu. Cum de restul problemelor n-au fost văzute până acum nu se ştie. "E bună întrebare", răspunde Şerbănescu, refuzând să comenteze. Poate, totuşi, după ani în care au trăit în umbra unor deşeuri, oamenii vor avea parte, din nou, de lumină şi aer...

REUTILIZABILE
Reciclare profitabilă

Toate aparatele care se bagă în priză sau funcţionează pe baterii, inclusiv becuri sau neoane arse, reprezintă deşeuri electrice şi electronice (DEEE). DEEE conţin substanţe periculoase pentru mediu şi sănătate, cum ar fi gaze cu efect de seră sau metale grele dăunătoare, însă activitatea de colectare masivă pentru reciclarea lor este una profitabilă. 

Din vânzarea deşeurilor se obţin între 0,50 şi 2,50 euro/kg la bursele de deşeuri interne sau internaţionale, la care se adaugă venituri din comercializarea pieselor de schimb şi a componentelor reutilizabile, venituri din comercializarea deşeurilor feroase, neferoase şi mase plastice, respectiv a materialelor rezultate din sortare şi dezmembrare.

Din dezmembrarea aparatelor, rezultă fier, aluminiu, cupru, plastic şi sticlă. În plăcile electronice se regăsesc compuşi cu valoare ridicată - aur, argint, platină, dar şi metale rare: antimoniu, berylium, indium, gallium. Există şi elemente care în urma tratării nu au calitatea de "reciclabile", însă acestea au valoare energetică şi se pot coincinera în termocentrale sau în industria cimentului: lemn, plastic, cauciuc etc.