Din biserică...
Acţiunea de protest desfăşurată miercuri seară în faţa clădirii Colegiului Mihai Eminescu a fost organizată de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi de filiala Bihor a Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, fiind autorizată de Jandarmerie şi anunţată prin presă, pentru ca organizatorii să adune cât mai mulţi participanţi.
La ora 18, în incinta Bisericii Maica Îndurerată a Ordinului Călugărilor Premonstratens din Oradea, învecinată cu clădirea Colegiului Eminescu, s-au adunat însă doar circa 100 de persoane, care au asistat iniţial la o slujbă oficiată de prepozitul-prelat al Ordinului, Fejes Rudolf Anzelm, împreună cu episcopul reformat al Oradiei, Csuri Istvan.
... pe trotuar
După slujbă, care a durat circa 20 de minute, participanţilor li s-au împărţit lumânări şi pancarte pe care scria "Magyartulajdon (proprietate maghiară) - Proprietate Furată - Restitutio in Integrum", iar circa 80 de persoane au ocupat trotuarul din faţa clădirii Colegiului Naţional Mihai Eminescu, aflată în apropiere, stând tăcute până cu câteva minute înaintea orei 19, ora la care a expirat autorizaţia de protest.
Între participanţi s-au remarcat în mod deosebit candidaţii PPMT Bihor la alegerile parlamentare din 9 decembrie, precum preşedintele organizaţiei judeţene, Zatyko Gyula, candidat în colegiul 4 Senat Oradea, directorul organizatoric al PPMT Partium, Csomortanyi Istvan, candidat în colegiul 2 Săcueni pentru Camera Deputaţilor, Szilagyi Zsolt, vicepreşedintele pe ţară al PPMT şi candidat în colegiul senatorial 1 Marghita, Kristofi Kristof, candidat în colegiul 8 Oradea, şi Nagy Jozsef Barna, candidat în colegiul 1 Marghita pentru Camera Deputaţilor.
Feşteală maghiară
Acesta din urmă, de altfel, împreună cu alţi doi tineri, a aplicat pe trotuarul din faţa Colegiului Naţional Mihai Eminescu o inscripţie de tip grafiti, cu vopsea, ce reproducea textul de pe pancarte, şi anume "Proprietate Maghiară - Proprietate Furată - Restitutio in Integrum".
Întrebat de ce anume afirmă că imobilul şcolii este nu doar o proprietate "furată", ci una "maghiară", Nagy a refuzat să comenteze, deşi este evident că nu e totuna să susţii despre o clădire că aparţine unui ordin călugăresc (fie el şi unul condus în Oradea de un ungur), sau că este o proprietate maghiară, iar asta din simplul motiv că Biserica Romano-Catolică este universală, care nu funcţionează pe criterii etnice sau, cel puţin, nu are voie să funcţioneze pe asemenea baze.
Slogan cu UE
"Noi credem că o democraţie trebuie să asigure respectarea proprietăţii şi nu credem că o societate centralizată şi plină de corupţie trebuie să ne afecteze acest drept, iar dacă este cazul vom continua aceste acţiuni", a declarat în timpul protestului vicepreşedintele PPMT Szilagyi Zsolt.
El a fost completat de Csomortanyi Istvan, care a afirmat că "România a primit până acum numeroase avertismente de la Uniunea Europeană pentru că nu restituie proprietăţile foştilor proprietari şi credem că această problemă trebuie să se rezolve cât mai curând, pentru că şi Uniunea s-a săturat de câte procese sunt din acest motiv la curţile europene de justiţie".
Manifestaţia, la care nu s-au scandat lozinci, s-a desfăşurat în linişte, fără incidente, şi s-a încheiat cu câteva minute înaintea orei 19.
Revendicare refuzată
Clădirea Colegiului Naţional Mihai Eminescu din Oradea a fost revendicată de Ordinul Călugărilor Premonstratens în anul 2003, în baza Ordonanţei de Guvern 94 din 2000, privind restituirea bunurilor naţionalizate de regimul comunist.
În anul 2009, Comisia specială de retrocedare a acestor bunuri a respins solicitarea ca neîntemeiată, deoarece nu face obiectul OG 94/2000, întrucât acesta se referă doar la imobilele naţionalizate între 6 martie 1945 şi 22 decembrie 1989, iar clădirea a fost întabulată în proprietatea Statului Român în anul 1936. Avocatul Ordinului Premonstratens, fostul preşedinte al UDMR Mureş Kincses Elod, a atacat însă decizia Comisiei la Judecătoria Oradea, unde procesul se află şi acum pe rol.
Istorie şi adevăr
Imobilul în care funcţionează Colegiul Naţional Mihai Eminescu a fost construit în anul 1872, pe cheltuiala statului austro-ungar, intrând în proprietatea statului român ca urmare a aplicării Tratatului de la Trianon, după primul război mondial, care prevedea ca toate bunurile statului austro-ungar aflate pe teritoriul Transilvaniei să treacă în proprietatea Regatului României.
În 1936, imediat după întabularea proprietăţii statului român asupra clădirii, Ordinul Premonstratens a atacat încheierea de întabulare în justiţie, dar a pierdut procesul în 1937. La acea vreme, istoricul Onisifor Ghibu, înalt funcţionar în Ministerul Educaţiei, demonstrase în instanţă că Ordinul Premonstratens din Oradea nu era continuatorul Ordinului de la Jassovar, căruia Curtea de la Viena îi încredinţase folosirea imobilului, şi că nu avea personalitate juridică. Mai mult, Ghibu arăta că, potrivit însuşi Codului Civil maghiar, nici în dualismul austro-ungar Ordinul Premonstratens nu avea dreptul să deţină proprietăţi de niciun fel pe teritoriul de atunci al Ungariei.
Organizatorii protestului de miercuri seară au anunţat că vor urma şi alte manifestări de acest gen, prima fiind programată pe săptămâna viitoare în faţa clădirii fostului spital de boli infecţioase din Oradea. Aceasta, însă, a fost deja retrocedată Episcopiei Romano-Catolice, care a închiriat-o unei firme din Ungaria, Pozitron Kft, iar la rându-i aceasta a transformat-o în centrul medical PET/CT.