PSD-iştii orădeni se arată preocupaţi de soarta bătrânului CET, construit în anii '60 pe cărbune şi modernizat parţial, în 2003, pentru a funcţiona şi pe gaz.

La ultima conferinţă de presă a conducerii organizaţiei judeţene şi a celei municipale, desfăşurată vineri, a fost prezent şi tatăl liderului grupului de consilieri judeţeni PSD, Ovidiu Copil, inginerul pensionar Traian Copil, fost angajat al CET.

Deşi venerabilul inginer nu a scos niciun cuvânt, prezenţa acestuia a fost explicată de preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang, care a afirmat că, la iniţiativa lui Copil senior, consilierii locali ai partidului vor să propună modificarea hotărârilor Consiliului Local Oradea în sensul ca municipalitatea să se oblige să pună în conservare unul dintre cele şase cazane ale termocentralei (cazanul nr. 6), astfel încât acesta să poată fi retehnologizat şi folosit pe viitor, în caz de necesitate, "dacă presiunea gazului furnizat la noul CET va fi prea mică sau dacă preţul gazului va creşte prea mult".

Pentru că, probabil, nu cunoştea acest detaliu (deşi la vremea respectivă presa locală l-a mediatizat), preşedintele PSD Bihor a fost informat de jurnalişti că la ultima şedinţă a Consiliului Local, când a fost votat studiul de fezabilitate al viitorului CET pe gaz, a fost aprobată şi punerea în conservare, nu doar a cazanului 6, ci a întregului grup energetic I, adică a cazanelor 4, 5 şi 6.

De asemenea, aleşii orădenilor (inclusiv cei din partea PSD) au decis atunci ca pe viitor să se caute soluţii pentru retehnologizarea acestui grup, tocmai pentru a fi menţinut ca rezervă în caz de nevoie. Singura problemă pentru acest lucru este costul enorm al retehnologizărilor necesare respectării standardelor de mediu, o instalaţie de desulfurare costând circa 15 milioane de euro, iar electrofiltrele aproximativ 5 milioane de euro.

În plus, dacă s-ar dori menţinerea sau repunerea în funcţiune a unui grup energetic pe bază de combustibil solid (cărbune), va fi necesară şi rezolvarea problemei depozitării zgurei şi cenuşii rezultate din arderea acestuia, deoarece în 2013 va fi interzisă depozitarea reziduurilor în imensa haldă (de 115 hectare) de la Santău, aflată la peste 11 kilometri depărtare de termocentrala de pe Şoseaua Borşului.