Şeful DGASPC Bihor continuă sfidarea. Pornit împotriva unor angajate "vinovate" că nu i se supun cu obedienţă, Călin Puia nu s-a mulţumit să le impute un prejudiciu inventat şi să le deschidă procese pentru a-l "recupera", ci bifează încă un abuz. După ce Consiliul Judeţean i-a refuzat angajarea unui avocat pentru aceste procese, a găsit o soluţie cinică.
A procurat banii pentru onorariul avocatului printr-o sponsorizare cu dedicaţie, de la naşul unei subalterne pe al cărei soţ l-a abonat la bugetul instituţiei prin contracte fără licitaţii. BIHOREANUL vă dezvăluie noua ispravă a şefului DGASPC, cercetat disciplinar, culmea, tocmai pentru că a abuzat angajatele, punându-le în cârcă o pagubă închipuită.
Prejudiciu din burtă
În octombrie, BIHOREANUL dezvăluia (facsimil) felul în care directorul DGASPC - revenit în funcţie în ianuarie 2023 după o suspendare de 6 ani de-a lungul cărora fusese judecat pentru muşamalizarea abuzurilor săvârşite asupra minorilor dintr-un centru de plasament şi la finele cărora l-a salvat prescrierea - a declanşat o adevărată vendetă. A început cu angajaţi care la anchetă şi la proces au dat declaraţii împotriva sa, acoperind abuzurile educatorilor. Iar anul acesta a continuat cu alţi angajaţi non-grata.
Ca pretext, a invocat un raport al Curţii de Conturi pe care l-a interpretat abuziv. În primăvară, auditorii consemnau că "în perioada 2021-2022 au fost decontate servicii sociale fără ca acestea să fie licenţiate", prestate de ONG-uri acreditate în centre pentru adulţi cu handicap. Deşi Curtea nu stabilise niciun prejudiciu şi a precizat clar că "nu se impune formularea de recomandări pentru remediere", directorul a ţinut morţiş să existe o pagubă.
Pentru asta, a numit o comisie care s-o stabilească şi să identifice vinovaţi, însă după trei luni de verificări aceasta a demonstrat că nu exista niciuna, căci ONG-urile, care administrau centrele în baza unor licitaţii, au prestat efectiv serviciile, iar neînnoirea licenţelor nu era din culpa lor.
Ca atare, Puia a făcut o altă comisie, care în numai câteva ore a stabilit şi prejudiciul, 19,41 milioane lei, şi vinovaţii - 9 angajate din diverse structuri ale Direcţiei, asta chit că una se afla în concediu pentru îngrijirea copilului, iar altele nu semnaseră niciun decont. Urmarea? A emis pe numele lor decizii de impunere "pauşale", fiecare fiind pusă la plata a câte 2,15 milioane lei.
Refuz de la Bolojan
Cele 9 angajate au contestat deciziile, dar pentru că Puia le-a respins plângerile prealabile au sesizat Comisia de Disciplină a CJ Bihor, acuzându-l de abuz. Deciziile, au motivat ele, nu indicau "concret, clar şi explicit dispoziţiile legale nerespectate, în ce constă vinovăţia şi contribuţia fiecăruia la producerea pretinsului prejudiciu", nici "modalitatea de determinare a acestuia", "nu individualizează sumele pentru fiecare funcţionar proporţional cu presupusul grad de vinovăţie", ceea ce contravine Codului Administrativ, potrivit căruia "răspunderea pentru un prejudiciu este personală şi individuală, stabilindu-se în sarcina salariatului după propria sa faptă".
Cu toate că devenise protagonistul unei anchete disciplinare, Puia a cerut de două ori CJ Bihor să-i aprobe angajarea unui avocat în procesele intentate celor 9 angajate, şi tot de două ori - în iulie şi în august - solicitările i-au fost respinse. Motivul? DGASPC are propriul compartiment juridic, cu 4 juriste, aşadar angajarea unui avocat ar fi fost nelegală.
Cadou de Moş
Şi, totuşi, Puia îşi continuă războiul contra funcţionarelor. Şi nu doar împotriva celor 9, căci în septembrie a deschis procese şi altor 4 care, sătule de şicanele lui, s-au transferat încă de anul trecut la alte instituţii, directorul cerând să achite şi acestea o parte din prejudiciul inventat.
La începutul acestei luni - a aflat BIHOREANUL - şeful DGASPC a rezolvat şi problema plăţii pentru avocat. Pe 5 septembrie, a semnat cu patronul GAT Logistic, o firmă de transporturi din Oradea, un contract de sponsorizare de 10.000 lei (foto jos), cu menţiunea expresă că banii sunt "pentru reprezentarea juridică a instituţiei şi alte servicii juridice".
Cine e generosul binefăcător? Ştefan Samota, cel care deţine firma împreună cu soţia sa, Dorina Samota, ambii fiind naşii de cununie ai Laviniei şi ai lui Flaviu Matei. Prima a fost promovată de Puia şefă peste Complexul de Servicii Sociale de la Râpa, iar pe soţul acesteia, patron al unei firme de construcţii - dezvăluia BIHOREANUL în octombrie - l-a abonat la bugetul DGASPC, prin 45 de contracte fără licitaţii însumând 3,7 milioane lei.
"Pentru că Bolojan i-a refuzat angajarea unui avocat, Puia a primit donaţia special ca să plătească avocatul împotriva funcţionarelor", spune o sursă din cadrul Direcţiei.
Prins cu contractul
Luat la întrebări de BIHOREANUL, Călin Puia a făcut-o iniţial pe niznaiul, susţinând că "nu ştiu despre ce vorbiţi", iar după ce reporterul l-a informat că deţine o copie a contractului de sponsorizare încheiat în numele DGASPC cu naşul protejaţilor săi a pretins că cei 10.000 lei nu vor fi cheltuiţi neapărat pentru plata avocatului în procesele contra funcţionarelor. "Nu ştiu pentru ce o să fie banii, încă nu au intrat în contul instituţiei. O să evaluăm după ce intră, o să vedem".
În final, însă, directorul a admis că sponsorizarea va finanţa tocmai aceste procese, iar asta în ciuda faptului că Direcţia are 4 juriste. Despre una - Anca Moş - a afirmat, însă, că este ea însăşi dată în judecată pentru recuperarea prejudiciului, altele două - Dana Şuteu şi Laura Danciu - "au refuzat să ne reprezinte în procese", iar cu privire la ultima - Monica Oaie - a susţinut că "nu are experienţă în procese", iar asta cu toate că este deja juristă a DGASPC de 5 ani. Prin urmare, acestea sunt motivele pentru care instituţia "are nevoie de avocat".
"Habar nu am"
Cum de l-a găsit tocmai pe afaceristul Samota ca să procure banii pentru onorariul avocatului? "Habar nu am cine este, nici nu mă interesează. Omul a venit să mă întrebe dacă poate dona, dacă ne poate ajuta", a zis Puia, adăugând, după ce BIHOREANUL l-a întrebat cum de patronul a pus drept condiţie cheltuirea celor 10.000 de lei pentru "servicii juridice", că "donatorul poate dona pentru ce vrea el, cu destinaţie clară".
Ca să vezi, coincidenţă, cum un "binefăcător" ştia exact de ce anume are mai mare nevoie şeful DGASPC. Cum, probabil, se întâmplă şi invers...
BANI DEGEABA
Contract lovit de nulitate
La solicitarea BIHOREANULUI, un jurist al CJ Bihor afirmă că în ciuda "procurării" donaţiei pentru plata de servicii juridice, şeful DGASPC tot nu va putea angaja un avocat în procesele împotriva funcţionarelor.
"OUG 26/2012 prevede chiar la articolul 1 că «Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare». Conducerea DGASPC, chiar dacă a primit bani în acest scop, nu poate angaja avocat nici prin exceptare de la prevederile legale, Codul Administrativ impunând în mod expres să obţină aprobarea autorităţii judeţene, aprobare care i-a fost refuzată", arată juristul.
Nu în ultimul rând, "însuşi contractul de donaţie este lovit de nulitate, deoarece contravine Legii 32/1994 privind sponsorizarea", care "la articolul 10 prevede posibilitatea sponsorizării numai dacă aceasta «nu urmăreşte să direcţioneze activitatea beneficiarului»".