Vă mai amintiţi cum, pe vremea PDL, liderii PSD înfierau regionalizarea? Ei, bine, de doi ani încoace nu doar că nu au oprit-o ci, chiar dacă nu mai scot nicio vorbuliţă despre asta, o pun în aplicare cu tot cortegiul de aberaţii: creşterea revoltătoare a cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor mutate din reşedinţele de judeţ în centrele de regiune, punerea pe drumuri a funcţionarilor şi destrămarea familiilor celor obligaţi să se mute, dar şi păgubirea firmelor şi cetăţenilor, care trebuie să plătească şi să aştepte mai mult după tot felul de acte.
În plin scandal al mutării Direcţiei Regionale Vamale de la Oradea la Cluj, BIHOREANUL vă dezvăluie câteva din efectele unei "descentralizări" inepte, care ruinează bugete, afaceri şi destine umane.
Luaţi peste picior
Miercurea trecută, cei 36 de angajaţi ai Direcţiei Regionale Vamale rămaşi din cei 75 după ultima reorganizare, făcută în anul 2013, au protestat, după încheierea programului de lucru, împotriva intenţiei preşedintelui Autorităţii Naţionale de Administrare Fiscală, Gelu Ştefan Diaconu (foto), de a muta sediul instituţiei de la Oradea la Cluj.
"Însoţit de şeful Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice din Cluj, Mihai Costin, a venit la Oradea pe 20 august şi ne-a anunţat să ne pregătim că ne mută curând la Cluj. N-a spus de ce şi de când, ci doar că în septembrie", a relatat un protestatar. "Vă dau o veste bună sau proastă, nu ştiu exact, dar nu doresc să stric suspansul" şi "Sunteţi toţi orădeni, atunci n-o să fie nicio problemă că veţi fi mutaţi la Cluj" - au povestit oamenii că li s-a adresat, batjocoritor, şeful ANAF. "Nu s-a mulţumit să ne dea un pumn în plex, ne-a mai şi scuipat în obraz", a comentat un angajat felul în care Diaconu le-a dat vestea că trebuie să-şi lase baltă familiile şi să-şi caute chirii la Cluj.
Oamenii, nicio valoare
Mutarea se va face pe cheltuiala funcţionarilor, căci de vreme ce locul de muncă le va fi la Cluj, nu vor fi consideraţi detaşaţi în interesul serviciului şi nu le va fi decontat niciun leu pentru a locui acolo.
"Avem copii la şcoli, părinţi bolnavi, credite la bănci. Cum să te muţi de pe o săptămână pe alta în alt judeţ, într-un oraş universitar, tocmai în pragul începerii şcolii, când chiriile sunt cele mai scumpe? Se gândeşte cineva cum găsim o şcoală pentru copiii noştri?", au răbufnit oamenii.
Cum chiriile în Cluj costă cam 200 euro, cu toţii se întreabă prin ce minune, din salariile de 2.000 lei, ar putea să le achite, să plătească facturile la utilităţi, să îşi cumpere de mâncare, să trimită ceva la familii şi să le mai şi viziteze din când în când.
Portul Constanţa, la Cluj
Însă nu doar angajaţii vor fi afectaţi, ci şi instituţia. "E ca şi cum ai muta la Cluj portul Constanţa", a evidenţiat un protestatar anomalia. "În întreaga ţară, toate sediile Direcţiilor Regionale Vamale care au birouri vamale de frontieră se află în oraşele cele mai apropiate de graniţă, pentru că aşa este eficientă supravegherea vamală. Cum faci controale inopinate eficient, de la 2 km de frontieră sau de la 150 km, cum se plănuieşte după mutarea la Cluj?", a spus o altă protestatară, Georgeta Bucur.
În plus, a adăugat aceasta, din cele cinci mari antrepozite fiscale cu produse accizabile din Regiunea de Nord-Vest, şi deci cu risc ridicat de evaziune, care trebuie supravegheate constant, patru sunt în Bihor şi nici unul în Cluj. "De unde va fi mai ieftin şi eficient să faci deplasările săptămânale pentru a verifica, sigila şi desigila, antrepozitele fiscale din Bihor? De la Oradea sau de la Cluj?", a spus funcţionara, concluzionând că prin mutare "nu numai că nu se face nicio economie, ci dimpotrivă, se face o imensă risipă, se reduce posibilitatea ţinerii sub control a contrabandei şi, implicit, încasările la buget".
Pentru sediu sau pentru directoare?
Singura explicaţie dată, neoficial, de şeful ANAF e că Regionala Vamală trebuie să elibereze sediul din Şoseaua Borşului 43/A pentru ca aici să fie mutată Direcţia Antifraudă 6 Oradea, instituţie înfiinţată în toamna anului trecut chiar în fostul sediu al Regionalei Vamale din strada Armatei Române 4.
"Înţelegem că personalul Direcţiei Antifraudă se tot înmulţeşte şi nu mai are loc în fostul nostru sediu, dar le-am putea lăsa lor spaţiul din Borşului şi noi să ne mutăm la loc, pe Armatei Române. Sau am putea fi mutaţi în spaţiul fostei Gărzi Financiare, rămas liber în Centrul Civic. Acolo este loc pentru 60 de persoane, dar e gol-goluţ", a spus un alt protestatar, Delia Talpoş.
Cum aceste variante nici măcar n-au fost luate în calcul, oamenii cred că singurul interes pentru mutarea la Cluj e dorinţa şefului ANAF de a o satisface pe directoarea Regionalei. "Doamna Mona Barbul a fost pusă şefă anul trecut (n.r. - interimar, fără niciun concurs) pentru că este verişoara lui Ovidiu Silaghi, mare ştab în Satu Mare. Domiciliată acolo şi obligată totuşi să fie prezentă la serviciu la Oradea, are tot interesul să ne mute la Cluj, unde fiică-sa urmează să devină studentă. Culmea e că, de când a fost pusă şefă, face zilnic naveta cu maşina de serviciu între Oradea şi Satu Mare, aproape 300 km dus-întors. A calculat cineva câţi bani a tocat pe carburanţi, consumabile şi piese de schimb, nemaivorbind de diurne?", au acuzat protestatarii.
"Pentru îmbunătăţirea activităţii"
În ciuda anunţului făcut pe 20 august la Oradea de şeful ANAF, nimeni nu a prezentat până acum vreo evaluare privind avantajele ipotetice pe care le-ar aduce mutarea Regionalei Vamale la Cluj. Este, însă, 100% sigur că efectele vor fi la fel de dezastruoase cum sunt cele ale unei alte decizii de regionalizare, aplicate vara trecută în sistemul Finanţelor Publice.
Atunci, în baza HG 520/2013, cele 42 de Direcţii judeţene ale Finanţelor Publice au fost "reorganizate" prin transformarea în Administraţii judeţene subordonate celor 8 Direcţii Regionale. Direcţia Bihor a devenit şi ea Administraţie judeţeană în cadrul Regionalei din Cluj, laolaltă cu structurile similare din Cluj, Satu Mare, Maramureş, Sălaj şi Bistriţa Năsăud. Pretextul? "Îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii ANAF"...
Birocraţie mai lungă...
Din 665 de angajaţi, în urma reorganizării au fost păstraţi doar 535. Direcţia din Bihor şi-a pierdut personalitatea juridică şi i-au fost desfiinţate serviciile-suport, administrativ, contabilitate, salarizare, achiziţii publice, investiţii, control intern şi audit. Măsura n-a adus, însă, nimic bun: eficienţa instituţiei a scăzut, cheltuielile de funcţionare au crescut, iar funcţionarii şi contribuabilii sunt bulversaţi.
Pe de o parte, 40 de oameni au fost mutaţi la Cluj, unde au fost nevoiţi să îşi ia chirii, pe care le plătesc din propriile salarii, vizitându-şi familiile doar la sfârşit de săptămână. Pe de altă parte, dacă se arde un bec, se strică o imprimantă, se termină cota de hârtie igienică sau se defectează alt echipament, achiziţiile se fac la Cluj, la costuri şi cu timpi de aşteptare mai mari.
"Astă-iarnă, când la punctul de lucru din Beiuş s-a stricat centrala termică, colegii de acolo nu au fost lăsaţi să angajeze pe câteva sute de lei o firmă din localitate, ca s-o repare. Au fost puşi să facă referat de necesitate, hârtiile au trebuit aprobate de şeful Regionalei din Cluj, iar după o lună tot de la Cluj a fost angajată o firmă, pe câteva mii de lei, care să facă reparaţia la Beiuş. Mai mult de o lună colegii de acolo au lucrat în frig, s-au îmbolnăvit, au dat banii pe medici şi pe medicamente, totul din cauza unei reorganizări stupide", spune un angajat al AJF Bihor.
... şi mai scumpă
Oricât e de absurd, inclusiv cu banala hârtie igienică se întâmplă la fel. "Când ni se termină, trebuie să facem referat de necesitate şi să-l trimitem la Cluj, să aşteptăm aprobarea şefului Direcţiei Regionale, care să permită achiziţia câtorva baxuri. În final, după ce se cumpără hârtia, evident că tot de la Cluj, trebuie să trimitem o maşină din Oradea ca s-o aducem. Au fost dăţi când ni s-au aprobat 4-5 baxuri. Benzina a costat mai mult ca hârtia de budă", arată o sursă a BIHOREANULUI.
Culmea nebuniei, pentru că lanţul decizional e mai lung, achiziţiile nici nu sunt sincronizate, astfel încât la un transport de hârtie igienică măcar să fie aduse de la Cluj şi hârtia de scris, şi detergenţii. Motivul? "Şefii de acolo pot aproba un articol, dar pot refuza altul".
Nu în ultimul rând, e de menţionat că, în plină epocă digitală, când comunicarea se poate face pe internet sau prin reţeaua de intranet a instituţiei, securizată, cheltuielile au crescut şi pentru că şefii administraţiilor judeţene sunt obligaţi să se deplaseze la Cluj pentru orice problemă. "Numai şedinţele de analiză înseamnă între una şi cinci deplasări lunare la Cluj, cu maşinile şi pe banii instituţiei", spune un funcţionar al Finanţelor bihorene.
Eficienţă pe invers
Să nu se creadă, însă, că doar angajaţii şi instituţia au de pătimit. Interesele contribuabililor, adică ale firmelor din Bihor, sunt afectate la fel de grav. "Problemele contribuabililor pe care înainte le rezolvam rapid şi fără cheltuieli în plan local, acum le plimbăm pe la Cluj", spune aceeaşi sursă. Până vara trecută, de pildă, fiscalizarea caselor de marcat ale agenţilor economici (adică "sigilarea" memoriei electronice) se făcea pe loc. În 10 minute făceam şi operaţiunea fizică propriu-zisă, şi actele. Acum trebuie să luăm factura şi chitanţa cu care agentul economic a cumpărat aparatul, să facem proces-verbal, să scanăm hârtiile, să le trimitem la Cluj şi să aşteptăm să fie aprobată de acolo fiscalizarea. Agentul economic aşteaptă în cel mai fericit caz între una şi trei zile, timp în care nu poate folosi casa de marcat, deci nu face încasări, iar statul nu percepe TVA".
La fel se întâmplă şi cu inactivarea şi reactivarea firmelor. "O societate comercială devine inactivă dacă timp de 6 luni nu-şi depune declaraţiile fiscale sau nu funcţionează la sediul declarat. Până anul trecut, operaţiunea de inactivare dura 10 minute. Acum, documentaţiile se trimit la Cluj, de unde se aşteaptă aprobarea cererii de inactivare şi emiterea deciziei, între una şi trei zile, dar poate dura şi cinci zile". Acelaşi lucru se întâmplă şi cu cererile de reactivare, iar între timp firmele nu-şi pot deduce TVA aferentă achiziţiilor făcute.
În plus, reorganizarea păgubeşte şi bugetul de stat, prin anularea unor instrumente ce ar fi facilitat creşterea încasărilor. De pildă, Administraţia judeţeană nu are dreptul să închirieze spaţii în care să depoziteze bunuri confiscate, ci e obligată să le trimită cu camionul la Cluj, astfel că angajaţii nu au niciun interes să-şi bată capul făcând cereri şi pentru aşa ceva, şi ca atare evită să ia asemenea măsuri.
Vorbe goale
Riscând o soartă şi mai rea decât a colegilor din Finanţe, căci ei vor fi ori mutaţi efectiv la Cluj, ori puşi pe liber, cei 36 de salariaţi ai Regionalei Vamale au trimis un memoriu prefectului Claudiu Pop şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, arătând că regionalizarea e ilogică şi, în plus, contravine declaraţiilor pe care PSD le făcea în opoziţie.
"Credem că municipiul Cluj-Napoca a primit deja tot ceea ce putea fi considerat autoritate publică regională, neexistând în fapt reglementări legale care să specifice clar că toate instituţiile deconcentrate cu direcţiile subordonate să aibă sediul în oraşul-centru de regiune. Inclusiv dl vicepremier Liviu Dragnea a declarat în repetate rânduri că în procesul regionalizării instituţiile descentralizate nu vor fi concentrate doar în reşedinţa de regiune", se arată în memoriul în care salariaţii precizează că, dacă decizia mutării devine oficială, se vor adresa justiţiei.
Deocamdată li s-a răspuns doar prin presă şi doar în plan local. "Nu înţeleg motivaţia mutării, am trimis o adresă către primul ministru, către vicepremier şi ministrul Finanţelor", a declarat prefectul Pop, în timp ce preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang (foto), şi-a proclamat dezacordul. "Cum să muţi 40 de familii la Cluj, şi de ce, dacă vămile şi frontiera sunt aici?", a spus Mang, adăugând că joi, 28 august, "am fost la Bucureşti, la dl Dragnea, şi i-am expus situaţia".
Ultima şansă
Atâta doar că, în aceeaşi zi, cei 36 de angajaţi ai Regionalei Vamale au şi primit deja, nominal, dispoziţia semnată de şeful Regionalei Finanţelor, Mihai Costin, ca din 8 septembrie, adică într-o săptămână, să se prezinte la serviciu în Cluj. Văzut prin prisma drepturilor de care ar trebui să se bucure nişte funcţionari publici, documentul este un abuz.
"Actul e semnat doar de şeful Regionalei, dar aţi văzut vreo Hotărâre de Guvern semnată de ministrul Finanţelor, de vicepremier şi de primul ministru? Până în 8 septembrie se pot întâmpla multe...", a declarat Mang pentru BIHOREANUL, dând de înţeles că decizia poate fi "întoarsă". Numai să se şi ţină de cuvânt şi să nu fie o nouă amăgire, cum au fost atâtea altele, iar oamenii să nu se trezească, din nou, că au fost păcăliţi în numele unui "interes general" care, de fapt, nu există...
ORADEA MICĂ, MEGA-CLUJUL MARE
La noi goliciune, la ei investiţii
În timp ce instituţiile sunt mutate una câte una la Cluj, prin fostele lor sedii din Oradea bate vântul. La trei ani după renovare, spaţiul fostei Gărzi Financiare din Centrul Civic este gol-goluţ, deşi ar putea adăposti dublul celor 36 de angajaţi ai Regionalei Vamale, despre care preşedintele ANAF susţine că n-are unde să-i ţină în Oradea. Tot gol va rămâne şi fostul sediu al Regionalei Vamale din strada Armatei Române, de unde Direcţia Antifraudă, instalată anul trecut, va fi mutată în Şoseaua Borşului.
În schimb, la Cluj, sediul din Piaţa Victoriei al Direcţiei Regionale a Finanţelor e supra-aglomerat, ceea ce nici nu-i de mirare în condiţiile în care sute de angajaţi din Bihor, Satu Mare, Maramureş, Sălaj şi Bistriţa Năsăud sunt mutaţi forţat acolo. În 2009 s-a decis extinderea sediului prin construirea unei noi clădiri (foto), la care lucrările au început anul trecut, cu 3,6 milioane euro (plus TVA) pe care Guvernul i-a luat de la Banca Mondială. Noul imobil urmează să fie finalizat până în decembrie 2015 şi va găzdui încă 450 de persoane, pe lângă cei peste 700 de funcţionari masaţi în actualul sediu.