Vremea gospodăriilor agricole cu câteva hectare de pământ, o grădină de legume, două vaci, patru porci şi o curte de găini din care trăia o familie întreagă a trecut. Numărul fermierilor bihoreni care cer de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură subvenţii pentru a-şi lucra terenurile scade accelerat.
"Fermele mici se descurcă tot mai greu. Proprietarii de teren sunt tot mai în vârstă, input-urile (n.r. - seminţe, îngrăşăminte, erbicide, carburanţi şi altele) sunt tot mai scumpe, iar secetele din ultimii ani au obligat mulţi fermieri să renunţe la agricultură", spune directorul APIA Bihor, Ioan Sorin Roman. Iar acesta pare să fie doar începutul...
Agro-extincţia
În doar 3 ani, agricultura bihoreană a pierdut 2.121 de fermieri! Conform statisticilor APIA Bihor, numărul beneficiarilor de subvenţii la hectar a scăzut de la 33.776 de agricultori în 2023, la 32.161 de ferme în 2024 şi la numai 31.655 de solicitanţi anul acesta.
Pe de o parte, motivele sunt explicabile. "În 2024, pentru a obţine finanţare europeană, tinerii fermieri au preluat (n.r. - pe lângă ferma pe care o aveau) şi terenul de la bunici, aşa că au dispărut 1.615 gospodării", explică directorul APIA Bihor, Ioan Sorin Roman (foto).
Anul acesta, au mai dispărut din evidenţe încă 506 fermieri. "O bună parte din populaţia rurală este îmbătrânită şi renunţă la activitate. Pe de altă parte, condiţiile meteorologice extreme din ultimii ani au afectat profiturile. Dacă la un hectar de grâu cheltui 5.000 lei, iar la sfârşit recoltezi, în zonele bune, 6 tone de grâu, pe care primeşti 85 de bani pe kilogram, abia îţi scoţi investiţia", spune Roman. Profitul, de 100 lei la hectar, nu justifică efortul...
Numărul fermierilor va scădea în continuare. Ministerul Agriculturii pregăteşte un proiect legislativ conform căruia vor fi subvenţionate doar fermele cu peste 2 hectare de teren. "Conform iniţiatorilor, fermele mai mici nu sunt sustenabile", explică Roman.
În Bihor ar urma, astfel, să rămână fără subvenţie peste 8.000 de fermieri. Măsura va afecta fermele mici, dependente de subvenţia de 250 euro la hectar, din zonele de deal şi munte, unde terenurile sunt fragmentate, iar recoltele mici. Adică tocmai agricultorii mai năpăstuiţi...
"Mâine vând ferma!"
Schimbările climatice au secătuit inclusiv exploataţiile mari. "Dacă vine cineva, mâine vând ferma, aşa cum este, cu recoltele în câmp!", spune fermierul Florin Ciurdariu (foto). Bărbatul, care face agricultură din 1997, lucrează cu 15 tractorişti circa 1.000 hectare de teren din zona Nojorid - Leş.
"Prima problemă este calitatea solului. Cheltui mult mai mult la hectar cu input-urile decât fermierii din nordul judeţului, pentru ca la sfârşit să recoltez mai puţin", afirmă agricultorul. Dacă ferma din zona Nojorid va recolta anul acesta cam 5 tone de grâu la hectar, agricultorii din zona Valea lui Mihai vor strânge şi 7 tone.
"La o recoltă de 5 tone la hectar, preţul meu de cost va fi de 1,5 lei la kilogram. Dacă vând kilogramul cu 85 de bani, cât e acum, înseamnă că voi recupera doar jumătate din investiţie. Restul e pierdere", explică Ciurdariu.
Lovitură după lovitură
Seceta din ultimii 5 ani este fără soluţii. "Mi-am cumpărat instalaţie de irigat ca să salvez, măcar anul acesta, recolta de porumb, dar culmea, nu am putut să iau apă. Trebuie să fac un studiu tehnic de gospodărire a apelor, îmi trebuie ridicări topo, certificat de urbanism, aprobarea vecinilor şi altele, care durează cu lunile. E prea mult!", protestează fermierul.
Capac peste toate, agricultorul s-a trezit că, la bani mai puţini, va fi obligat să plătească mai scump pentru cultivarea viitoarelor producţii. "Rapiţa pe care o produc eu se vinde cu 2 lei la kilogram, iar săptămâna trecută am primit ofertă de sămânţă de rapiţă la un preţ de 150 lei pe kilogram. De 75 de ori mai mult! Este inadmisibil", zice Ciurdariu.
Aşadar, fermierul, care a primit deja oferte pe teren de la fondurile de investiţii şi de la alţi agricultori, se pregăteşte de retragere. "Să-şi mai bată capul şi alţii", spune el dezamăgit.
Mare şi tare
Având în vedere circumstanţele, viitorul este al fermelor mari, care lucrează mii de hectare. Agricultura bihoreană este dominată de firme precum Patrol Service, deţinută de fraţii Cuc (8.000 hectare), Agroind Cauaceu, fondată de Dan Corbuţ (3.400 hectare), Nutrientul, înfiinţată de Iosif Pazuric (2.500 hectare), ori Agrodav, deţinută de Dan Derşidan (1.100 hectare).
"Marii fermieri şi-au achiziţionat prin proiecte utilaje mai mari şi mai noi, care nu se defectează. Dacă lucrezi cu o grapă (n.r. - utilaj pentru mărunţirea solului după arat) de 6 metri, în loc de una de 4 metri, automat îţi scade consumul de combustibil la hectar", explică directorul APIA, Ioan Sorin Roman.
Având în vedere suprafeţele extinse pe care le lucrează, marile ferme îşi permit să-şi compenseze pierderile dintr-o zonă afectată de inundaţii sau secetă cu câştigurile dintr-o altă zonă, unde vremea bună le-a permis recolte mai mari.
Agricultura nu mai ajunge
La fel, marile ferme îşi permit să cultive în paralel grâu, rapiţă, triticale şi altele. "Dacă la rapiţă ai cheltuit 4.000 lei la hectar, iar acum preţul este de 2,2 lei pe kilogram şi ai făcut 3.000 kilograme la hectar - ceea ce nu este mult -, automat ai făcut 6.600 lei, deci un profit de 2.600 lei din care poţi acoperi eventuale recolte mai mici la grâu", explică un alt fermier, din zona Cefa.
În plus, marile ferme şi-au diversificat domeniul de activitate, investind în afaceri conexe ca centre separate de profit. Spre exemplu, Agroind Cauaceu vinde input-uri, Nutrientul creşte animale, iar Agrodav a investit în spaţii de depozitare. "Oricât te-ai strădui, nu poţi concura la preţuri cu marile ferme. Treptat acestea vor prelua micile exploataţii", apreciază agricultorul. Astfel, dispariţia micilor fermieri nu înseamnă neapărat că terenurile acestora vor rămâne pârloagă.
Conform evidenţelor APIA Bihor, suprafeţe mici şi disparate au fost preluate de marii fermieri, care deja lucrează 52,9% din cele 322.617 hectare de suprafaţă agricolă. Alipite marilor exploataţii, aceste terenuri au devenit automat eligibile pentru subvenţia la hectar. Pentru că, în agricultură, la fel ca în orice alt sector economic, dimensiunea afacerii constituie un avantaj. Fie şi doar pentru că peştele cel mare îl înghite pe cel mic...
AJUNGE! Peste 6% dintre fermierii bihoreni au pus sapa în cui şi au renunţat la agricultură în ultimii doi ani. Pentru micile ferme, exploatarea terenurilor este prea grea, iar câştigul prea mic.
2023 - 33.776 fermieri erau înregistrați în Bihor
2024 - 32.161 fermieri
2025 - 31.655 fermieri
GREU DE (CO)FINANŢAT
"Agricultura este riscantă"
Dincolo de vremea potrivnică, fermierii se lovesc de condiţiile economice. Oficial, ei pot accesa fonduri europene prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor în Agricultură (AFIR). Neoficial, însă, acestea sunt greu de atras. Dintre cei peste 1.100 de tineri fermieri care au aplicat pentru fonduri în 2024, au obţinut finanţare doar 758 de solicitanţi. Peste 30% au eşuat.
Agricultura necesită investiţii mari, inaccesibile unei ferme mici. Preţul unui tractor începe de la 50.000 euro, iar cel al unui hectar de teren agricol într-o zonă bună poate ajunge la 8.000 euro.
Marcel Maxim, proprietarul unei livezi din Satu Nou, a accesat o finanţare de 370.000 euro pe o axă pentru modernizarea şi extinderea exploataţiei. "AFIR Bihor m-a ajutat cu toate actele şi îndrumările, dar problemele au început la cofinanţare. Pentru bănci, agricultura este riscantă", spune fermierul.
Maxim s-a îndatorat ca să acopere cofinanţarea de 30% din proiect. "Dacă peste tot în Europa agricultorii primesc credite cu dobândă de 1-2%, la noi dobânzile medii sunt 7%. La aşa diferenţă, nu ai cum concura cu ei la preţul produselor", spune fermierul.
În plus, şi-a asumat toate cheltuielile neeligibile în proiect, de la transport şi cheltuieli neprevăzute, estimate la circa 15% din proiect, până la diferenţa de curs valutar dintre data semnării contractului de finanţare şi plata efectivă a împrumutului. "Numai din diferenţa de curs, dacă euro creşte la 6 lei, ar trebui să plătesc în plus băncii 60.000 de lei. Enorm!", spune fermierul. Iar toată investiţia este la risc.