Un proiect legislativ inițiat de AUR vizează schimbarea felului în care este sărbătorită Ziua Drapelului Național, așa încât să fie a „întregii societăți”: oficialii ar fi obligați să sărute Tricolorul sub amenințarea unor amenzi de până la 10.000 de lei sau ar putea fi trimiși la închisoare dacă refuză participarea la ceremonii, în fiecare municipiu reședință de județ ar urma să fie amenajată câte o Piață a Tricolorului cu un catarg de 30 de metri, iar posturile radio și TV private ar trebui să aibă emisiuni festive, în caz contrar urmând să fie amendate.
Adoptat tacit de Senat în urmă cu trei ani, proiectul a revenit acum în circuitul Camerei Deputaților, unde se apropie de votul decisiv.
Sărutul, obligatoriu
Inițiativa AUR nu se limitează la proclamarea zilei de 26 iunie drept Ziua Drapelului, lucru prevăzut deja prin legislația actuală, ci reglementează foarte amănunțit ceremonialul, ziua fiind declarată o sărbătoare a întregii societăți chiar din articolul 1: „Ziua Drapelului Național al României este o sărbătoare a întregii Societăți Românești și va fi organizată de toate autoritățile publice și instituțiile statului român”.
Potrivit proiectului prezentat de g4media.ro, în București și în toate municipiile reședință de județ ar urma să existe o Piață a Tricolorului, preferabil în apropierea sediilor primăriilor, cu un catarg înalt de 30 de metri și un drapel de 3 pe 2 metri, iar în cazul în care acest lucru nu se întâmplă, autoritățile locale ar urma să fie amendate cu sume între 10.000 și 30.000 de lei.
În fiecare an, în seara de 25 iunie, steagul ar urma să fie depus într-o biserică unde să rămână peste noapte, iar în dimineața următoare să fie sfințit înainte de înălțarea ceremonială pe catarg.
Proiectul reglementează inclusiv pozițiile celor prezenți și succesiunea gesturilor. Ceremonia de ridicare a tricolorului trebuie să aibă loc, potrivit art. 4, „în prezența obligatorie a conducătorilor autorităților” centrale și locale ori a înlocuitorilor desemnați legal. După binecuvântarea steagului și sărutarea acestuia de către preot, oficialitățile ies din dispozitiv, se aliniază la minimum 3 metri de drapel, după care „fiecare sărută Drapelul Național al României”, în ordinea de reprezentare protocolară. Apoi se intonează imnul, tricolorul este înălțat pe catarg, iar oficialitățile primesc defilarea unei gărzi de onoare. Textul precizează chiar că dispozitivul trebuie amenajat astfel încât participanții să nu ajungă să stea cu spatele către drapel.
Amendă dacă nu-l sărută, închisoare dacă nu participă
Gestul sărutării drapelului nu ar fi opțional, ci obligatoriu, articolul 7 stabilind o amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru oficialul care participă la ceremonie, dar care refuză să sărute tricolorul.
Mult mai severă este prevederea referitoare la participarea reprezentanților instituțiilor publice, articolul 9 stipulând că reprezintă abuz în serviciu și se sancționează potrivit legii penale „refuzul explicit sau sub o formă de sustragere voluntară” al reprezentantului unei autorități publice cu atribuții stabilite de proiect de a participa la ceremonia Zilei Drapelului. În prezent, Codul penal pedepsește infracțiunea de abuz în serviciu cu închisoarea de la 2 la 7 ani, plus interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
Ceremonii și în școli
Proiectul de lege al AUR instituie reguli speciale și pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar. Ziua Drapelului ar urma să fie marcată printr-o ceremonie de ridicare a steagului la începerea cursurilor, sub autoritatea directorului și în prezența corpului didactic, ceremonialul din școli fiind și el descris în detaliu: adunarea participanților, discursul directorului, o evocare istorică prezentată de elevi, aducerea tricolorului la catarg și binecuvântarea lui de către un preot sau profesor de religie.
Ulterior, drapelul trebuie să fie sărutat de preot ori de profesorul de religie, de director și de elevii desemnați pentru evocarea istorică, iar apoi înălțat în timp ce întreaga asistență intonează imnul național.
Amenzi și pentru radio și TV
Proiectul introduce obligații și pentru presa audiovizuală, fără să facă diferență între instituțiile publice și cele private. Televiziunile și radiourile, așadar și cele private, ar trebui să aloce în ziua de 26 iunie cel puțin 30 de minute din grila de programe Zilei Drapelului Național.
Nerespectarea acestei prevederi ar constitui contravenție și ar fi sancționată cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, constatarea și aplicarea sancțiunilor urmând să revină Consiliului Național al Audiovizualului.
În expunerea de motive, AUR își justifică demersul susținând că ceremonialul trebuie extins către societatea civilă și că respectul pentru simbolurile naționale nu trebuie să rămână doar un atribut al instituțiilor sau un gest protocolar, ci să fie „o asumare trăită de societatea românească conștientă de valorile sale identitare”.
Tot în expunerea de motive apar și formulările despre „manifestări de superficialitate sau chiar de neglijență” și necesitatea unor „sancțiuni corective contravenționale”, pe care inițiatorul le argumentează prin dorința de a descuraja manifestările considerate neconforme cu „respectul datorat simbolurilor naționale”.
Gata de vot
Proiectul AUR a revenit în actualitate după trei ani petrecuți în procedura parlamentară, subliniază g4media.ro. Raportul Comisiei pentru apărare a Camerei Deputaților, necesar înaintea votului final, urma să fie discutat miercuri, 9 septembrie, dezbaterea fiind amânată, însă, pentru săptămâna viitoare.
Inițiativa a primit de-a lungul traseului parlamentar mai multe observații critice. Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, reclamând, potrivit sursei citate, probleme de tehnică legislativă, suprapuneri cu legislația existentă și neclarități inclusiv în privința regimului sancțiunilor. Consiliul Economic și Social a dat un aviz mixt, reprezentanții patronatelor și ONG-urilor criticând, între altele, costurile, obligațiile suplimentare pentru mediul privat și caracterul excesiv al sancțiunilor.
Tot mai „români”
Reactivarea proiectului survine într-o perioadă în care în Parlament sunt legiferate numeroase inițiative ale AUR și PSD și, totodată, sunt promovate tot mai multe inițiative menite să reglementeze nu doar domenii administrative, economice ori sociale, ci și comemorări, simboluri și manifestări publice, alte exemple similare fiind proiecte referitoare la Ziua Studențimii Române ori la Ziua Națională a Atletismului Românesc.
Proiectul AUR se remarcă prin gradul neobișnuit de detaliu al ceremonialului și, mai ales, prin faptul că transformă anumite gesturi simbolice în obligații sancționate contravențional și chiar penal.
România are deja o Zi a Drapelului Național, sărbătorită anual pe 26 iunie în baza Legii nr. 96/1998. Dacă noua inițiativă va ajunge să fie adoptată în forma transmisă de Senat, actuala lege ar urma să fie abrogată și înlocuită cu noua reglementare.