Un cercetător român a spus lumii povestea unui crustaceu ascuns de milioane de ani în Munţii Apuseni. Lucian Pârvulescu, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, a descoperit că în apele curate din zona montană a Bihorului creşte o specie de raci până acum necunoscută, pe care a şi botezat-o cu numele judeţului. 

Drumul lui Lucian, încărcat de pasiune, curiozitate şi perseverenţă, l-a purtat din cabinetele medicale ale satelor Banatului până pe harta internaţională a cercetării.

Asistent de toate felurile

Lucian Pârvulescu putea avea astăzi un destin complet diferit. Când a absolvit liceul sanitar din Reşiţa, oraşul său natal, s-a angajat ca asistent medical în satul bunicilor şi, deşi îi plăcea ce făcea, simţea că a eşuat: în timp ce el, băiatul de oraş, s-a mutat la ţară, toţi prietenii lui de acolo au emigrat spre oraşe. Astfel, la 26 de ani, a dat la facultate şi a intrat ultimul pe listă la Biologie, în cadrul UVT, mânat de pasiunea pe care deja o avea pentru mediul înconjurător. 

"De mic mi-au plăcut natura şi mai ales păsările, dar nu ştiam că pot transforma asta într-o carieră", explică bărbatul, acum în vârstă de 49 de ani. A luat decizia potrivită, pentru că a terminat facultatea cu rezultate bune şi a devenit din asistent medical, unul universitar. 

Astăzi, Lucian este profesor universitar abilitat, doctor şi coordonator de doctorate, adică a ajuns la vârful carierei academice. La fel ca racii pe care îi studiază atât de atent, pare că a făcut paşi în lateral, până să-şi găsească direcţia bună.

Descoperire surpriză

Lucian s-a transformat în cercetător de raci aproape din întâmplare. În 2007, când România implementa reţeaua Natura 2000, principalul instrument al UE pentru conservarea naturii, a fost cooptat ca expert în crustacee şi a început să studieze racii din Munţii Apuseni.

Pe atunci, toţi oamenii de ştiinţă ştiau că în pâraiele din Apuseni şi în Munţii Banatului trăieşte racul de ponoare, o specie de rac de circa 10 centimetri lungime şi culoare maronie. Când a testat genetic un exemplar, Lucian a început să aibă dubii privind crustaceul pe care l-a ţinut în mâini de atâtea ori. "Testele făcute alături de colaboratori din Germania au indicat că racii de ponoare din Apuseni erau diferiţi de cei din Banat", explică profesorul. 

Iniţial, a pus la îndoială probele şi testul, a refăcut analizele, dar concluzia a fost aceeaşi: racul din Bihor era, de fapt, o specie nouă şi necunoscută!

Cu rude în Croaţia

Continuând studiul genetic, Lucian a descoperit că racul din Apuseni avea rude la mare depărtare, într-un mic pârâiaş din Croaţia. "Am început să discut cu colegi experţi în geografie şi geologie, ştiam că Apusenii au fost cândva uniţi cu Munţii Dinarici din Croaţia. Am ajuns la concluzia că, atunci când placa tectonică comună s-a rupt, populaţiile de raci s-au dezvoltat separat", zice Lucian.

În 2019, şi-a publicat rezultatele cercetării într-o revistă ştiinţifică, iar ulterior i-a dat un nume speciei noi: rac bihorean, Austropotamobius bihariensis. De atunci, bănăţeanul şi-a concentrat cercetările în Bihor, luând la pas pâraiele de munte ori de câte ori avea ocazia, pentru a identifica populaţiile de raci. Şi-a dedicat doctoratul acestui subiect, a făcut o hartă a răspândirii racilor de Bihor şi urmăreşte continuu starea lor.

Descoperirile lui au avut un impact major. Specia a fost inclusă în cataloagele de referinţă ale biodiversităţii, iar recent, profesorul a bifat o nouă reuşită: racul bihorean a fost inclus pe lista românească a speciilor protejate. Lucian a colaborat cu Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD), un ONG din Bihor cu activitate amplă în ecologie, iar Guvernul le-a ascultat argumentele şi a introdus specia pe lista ocrotirilor.

Pe lista roşie

Tot graţie demersurilor lui Lucian, în această săptămână racul bihorean va intra şi pe lista roşie a IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii), indicatorul global privind speciile ameninţate. Prezenţa pe această listă este justificată de faptul că racul de Bihor este o specie endemică: chiar dacă populaţia de crustacee din judeţul nostru nu este mică, faptul că nicăieri în lume nu se mai găseşte îl face să fie considerat în pericol de extincţie.

"Sunt paşi importanţi, dar protejarea racului depinde de educaţia ecologică şi de responsabilitatea comunităţilor locale", explică Lucian.

Racul trăieşte în apă de munte, dulce şi curată, şi - fără excepţie - cercetătorul l-a găsit în pâraie mici, înainte de intrarea în sate, nu şi pe tronsoanele care traversează localităţile. Explicaţia este simplă: gunoaiele pe care oamenii le aruncă în cursurile de apă, de la saltele la animale moarte, nu sunt tolerate de raci.

Vulnerabili la... raci

Pe lângă poluare, un pericol pentru racii bihoreni sunt... ei înşişi. O femelă poartă pe coada ei sute de pui, dar există riscul ca nici unul să nu supravieţuiască, pentru că la transformarea lor în adulţi, puii năpârlesc şi, odată rămaşi fără carapace, moi ca un jeleu, pot fi mâncaţi de peşti sau de alţi raci. Din acelaşi motiv, o crescătorie de raci este greu de ţinut, ca afacere. 

Totuşi, în zona Boga, Lucian a descoperit că racii bihoreni sunt în număr foarte mare, ceea ce indică faptul că nu se prea mănâncă între ei, lucru pe care încă n-a reuşit să-l explice. "Mai avem de cercetat", zice profesorul.

O altă chestiune interesantă pe care a observat-o a fost că populaţia de raci de pe Valea Iadului, mai sus de Coada Lacului, n-a fost afectată de şantierul la Drumul Apusenilor. "Este o dovadă că ecologia şi conservarea naturii nu opresc progresul. Există această retorică în ţara noastră, că nu se pot face autostrăzi şi investiţii din cauza ecologiştilor, ştiu şi eu că sunt biologi care blochează orice, dar adevărul este că există cale de mijloc. Ce s-a întâmplat pe Valea Iadului este dovada", zice profesorul.

Idee de afacere

Ce ar mai vrea Lucian să vadă ar fi că Bihorul se mândreşte cu noua sa specie endemică. Racul bihorean ar putea deveni un simbol al judeţului, zice el, ba chiar şi o idee de afacere. Fireşte, protejat de lege, nu poate ajunge în farfuriile bihorenilor. Însă şi la asta există alternativă: pe Crişul Repede, chiar în Oradea, este prezentă o specie invazivă, racul dungat, venit din Ungaria de peste un deceniu, care poate fi mâncat!

"În timp, racul dungat va ajunge şi pe râurile din Apuseni şi va periclita racul bihorean. Aşa că s-ar putea face un local pe malul Crişului, cu racul dungat în meniu, dar şi cu educaţie ecologică, ca oamenii să afle de ce doar racul ăsta se mănâncă, nu şi cel protejat. Aş oferi consultanţă oricui este dornic de o asemenea investiţie", zice Lucian. De dragul racului bihorean, al cărui "părinte" va rămâne pe vecie...

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!